FMI îi contrazice pe Dragnea & Grindeanu: Deficitul va ajunge la 3,7% din PIB în 2017

Economia românească va înregistra o creştere de 4,2% în 2017, principalul risc la adresa perspectivei fiind o percepţie de relaxare a prudenţei fiscale care ar putea afecta negativ încrederea pieţelor, arată experţii Fondului Monetar Internaţional într-un raport elaborat în urma consultărilor cu România în baza Articolului IV din Statutul FMI, reiese dintr-un comunicat remis joi de instituţie, potrivit Agerpres.

În opinia experiţilor FMI, o eventuală relaxare fiscală, cumulată cu creşterea tensiunilor politice, ar putea afecta consumul şi investiţiile, ar putea majora costurile cu împrumuturile şi ar pune presiuni asupra cursului de schimb, ceea ce ar afecta bilanţurile băncilor.

Comitetul Director al FMI salută progresele înregistrate de România în reducerea dezechilibrelor economice după criza financiară globală însă recomandă o reorientare a politicilor dinspre stimularea consumului către sprijinirea investiţiilor pentru a proteja rezervele şi a creşte în mod sustenabil standardele de viaţă.

"Cu toate acestea, recenta deteriorare a politicilor fiscale şi încetinirea ritmului reformelor structurale ar putea pune în pericol aceste câştiguri. În acest context (-directorii-) au subliniat necesitatea reorientării politicilor dinspre stimularea consumului spre sprijinirea investiţiilor pentru a proteja rezervele şi a creşte în mod sustenabil standardele de viaţă", a atars atenţia FMI.

În acelaşi timp, Comitetul director subliniază că proiectul Legii salarizării unice şi noile reduceri de taxe reprezintă un risc la deficitul bugetar.

"Directorii au atras atenţia asupra necesităţii de a evita noi reduceri de taxe, de a modera majorările de pensii şi a analiza şi a modifica cu atenţie proiectul Legii salarizării unice în conformitate cu spaţiul fiscal disponibil şi obiectivele fiscale pe termen mediu", se precizează în comunicatul FMI.

În contextul unei posibile înrăutăţiri a situaţiei fiscale, staff-ul FMI a recomandat autorităţilor române să evite politicile expansioniste, de exemplu majorările excesive de salarii şi pensii precum şi noi reduceri de taxe. De asemenea, să constituie rezerve solide prin reducerea deficitului fiscal la 1,5% din PIB până în 2020. Această ajustare ar trebui sprijinită prin reforme structurale şi dând întâietate investiţiilor în raport cu consumul precum şi prin îmbunătăţirea eficienţei administraţiei publice.

Estimările staff-ului FMI arată că deficitul bugetar va ajunge la 3,7% din PIB în 2017 ca urmare a noii Legi a salarizării, majorărilor de pensii şi reducerilor de taxe. Mai mult, există riscul ca în conformitate cu politicile, deficitul să se deterioreze până la 3,9% din PIB în 2018. Pentru a evita ca majorarea deficitelor să pună în pericol stabilitatea fiscală, FMI recomandă consolidare pe termen mediu, sprijinită de reforme care să crească eficienţa sectorului public.

Potrivit FMI, autorităţile de la Bucureşti au recunoscut că atingerea ţintei de deficit pe 2017 va fi dificilă dar au dat asigurări că vor monitoriza cu atenţie execuţia bugetară şi vor lua măsuri compensatorii dacă va fi nevoie.

În ceea ce priveşte legea salarizării unice, autorităţile au fost de acord cu staff-ul FMI cu privire la necesitatea implementării graduale dar au apreciat că impactul fiscal al actului normativ ar putea fi mai mic decât se anticipează.

Misiunea FMI a realizat evaluarea anuală a economiei româneşti în luna martie a acestui an, la Bucureşti. Pe baza informaţiilor disponibile la momentul discuţiilor, a fost elaborat un raport al staff-ului FMI la data de 4 mai 2017, raport care a fost analizat de boardul executiv al instituţiei financiare internaţionale la data de 22 mai.

Consultările periodice prevăzute de Articolul IV din Statutului Fondului constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.