FMI avertizează că ar putea suspenda cooperarea cu Ucraina

În condiţiile în care Ucraina se confruntă cu o criză guvernamentală şi parlamentară, donatorul principal al ţării a avertizat că ar putea să-şi retragă fondurile pentru această ţară. FMI a declarat că nu au fost înregistrate eforturi substanţiale noi din partea Kievului pentru a revigora reformele guvernamentale şi lupta împotriva corupţiei.

Într-o declaraţie publicată miercuri, Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional, a cerut conducerii ucrainene “să acţioneze acum pentru a readuce ţara pe calea promiţătoare a reformelor”.

Declaraţia FMI are loc la o săptămână după ce ministrul ucrainean al Economiei Aivaras Abromavicius şi-a anunţat demisia. În acelaşi timp, Abromavicius a acuzat un legiuitor, prieten apropiat şi partener de afaceri al preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, de blocare a reformelor şi promovarea aliaţilor săi în poziţii guvernamentale cheie.

Legiuitorul respectiv – şeful adjunct al Blocului lui Petro Poroşenko, Igor Kononenko – a respins acuzaţiile şi a cerut o investigaţie.

Demisia lui Abromavicius a declanşat noi apeluri din partea a două partide minore din coaliţie şi din partea opoziţiei pentru o remaniere guvernamentală, lucru care ar putea deveni posibil după ce Cabinetul îşi va prezenta săptămâna viitoare raportul anul. Conform Constituţiei, guvernele ucrainene au o perioadă de graţie de un an înainte de a putea fi dizolvate de către Parlament.

Între timp, instabilitatea politică agravează situaţia financiară a Ucrainei şi exercită presiuni suplimentare asupra cursului de schimb al monedei naţionale, grivna (hrivna). Pieţele de obligaţiuni au reacţionat, de asemenea, la turbulenţele politice, arată Kyiv Post.

Viceministrul ucrainean de Finanţe Artem Şevalev a precizat că declaraţia FMI-ului a fost determinată de criza politică ce pluteşte în Ucraina cu privire la forma viitoare a guvernului şi la decizia unor miniştri de a demisiona.

Declaraţia Christinei Lagarde nu este o surpriză, din moment ce răbdarea Fondului se diminuează, conform lui Douglas Rediker din cadrul Peterson Institute for International Economics din Washington, DC. şi fost membru al comitetului executiv al FMI ce a reprezentat SUA (2009-2012).

Rediker a precizat că progresul lent în combaterea corupţiei sau aplicarea altor reforme promise şi demisia recentă a ministrului ucrainean al Economiei, precum şi acuzaţiile formulate de acesta, nu au fost o surpriză pentru Fond, adăugând că în acest punct regulile FMI sunt testate la greu.

El a mai declarat că reformele fiscale şi bugetare ale Ucrainei se îndreaptă în direcţia potrivită în prezent, doar că lupta împotriva corupţiei şi alte câteva reforme structurale sunt văzute ca stagnând, sau chiar mai rău.

Răspunsul FMI, se pare, că are scopul de a menţine o presiune asupra preşedintelui ucrainean Poroşenko şi a premierului Arseni Iaţeniuk.

“Demisia lui Abromavicius poate fi un punct de cotitură”, a declarat Timothy Ash, şef de strategie valutară pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa în cadrul companiei londoneze Nomura Internaţional Plc. “Există o oportunitate pentru a forţa cu adevărat anumite schimbări în privinţa unor chestiuni legate de aplicarea legii şi mesajul este acela că, de fapt, comunitatea internaţională cere schimbări reale şi semnificative în schimbul continuării completării cecurilor.”

În prezent, Ucraina aşteaptă o decizie din partea comitetului director al FMI în privinţa unei a treia tranşe de împrumut în valoare de 1,7 miliarde de dolari care, la rândul său, este asociată cu un alt ajutor financiar în valoare de 2,3 miliarde de dolari din partea SUA, UE şi a Băncii Mondiale. Ajutorul face parte din programul Facilitate de Finanţare Extinsă, în valoare de 17 miliarde de dolari.