Fiul şi soţia fostului ţar al securităţii chineze trimişi la închisoare

Fiul şi soţia lui Zhou Yongkang, fostul şef al securităţii Partidului Comunist Chinez, acuma căzut în dizgraţie, au primit recent sentinţe lungi cu închisoarea, conform mass mediei de stat chineze.

Pe 15 iunie, trompeta oficială Partidului Comunist Chinez, Xinhua, a anunţat că fiul Zhou Bin, 44 de ani, şi cea de-a doua soţie a lui Zhou Yongkang, Jia Xiaoye, 47 de ani, au fost acuzaţi de corupţie pentru infracţiuni comise în perioada în care Zhou Yongkang se afla la putere.

Tribunalul Popular Intermediar Yichang din provincia centrală chineză Hubei l-a condamnat pe Zhou Bin, un om de afaceri, la 18 ani de închisoare şi l-a amendat cu 350 milioane de yuani (aproximativ 53 milioane de dolari). Jia Xiaoye, o fostă jurnalistă a Televiziunii Centrale Chineze, a primit 9 ani de închisoare şi amendată cu un milion de yuani (aproximativ 155.000 de dolari). Amândoi au pledat vinovaţi.

Zhou Bin şi Jia Xiaoye sunt cele mai recente persoane conectate cu Zhou Yongkang, pedepsite pentru folosirea proeminentei poziţii a acestuia din urmă pentru a se îmbogăţi.

Conform Caixin, o publicaţie financiară chineză, având legături cu actuala conducerea a Partidului Comunist Chinez, Zhou Bin a folosit influenţa politică a tatălui său pentru a construi un imperiu comercial de miliarde de dolari în China şi străinătate. El a fost arestat în decembrie 2013, probabil ca parte a investigaţiilor preliminare împotriva lui Zhou Yongkang.

Puţine se cunosc despre Jia Xiaoye, cea de-a doua soţie a lui Zhou Yongkang. Caixin susţine că Li Dongsheng, un fost oficial al securităţii de nivel înalt, a introdus-o pe Jia lui Zhou în 2001 cu speranţa câştigării unui favor politic. Li a fost făcut viceministru al securităţii publice doi ani mai târziu, când Zhou a preluat conducerea aparatului de securitate al regimului comunist chinez – chiar dacă Li Dongsheng nu a avut niciun trecut în sistemul securităţii.

În anii recenţi, aliaţii apropiaţi ai lui Zhou în sectorul petrolier de stat, precum Jiang Jiemin şi Liao Yongyuan, şi consilieri precum Ji Wenlin, au fost investigaţi de către agenţia Partidului pentru disciplină internă şi ulterior acuzaţi şi condamnaţi la închisoare.

Ţarul securităţii

După ce a devenit şeful Comisiei pentru Afaceri Politice şi Legale – un puternic organ al Partidului – şi membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic în 2007, Zhou Yongkang a transformat aparatul securităţii Partidului Comunist în propriul său fief.

Zhou Yongkang a acaparat în timp un buget chiar mai mare decât cel al Armatei de Eliberare a Poporului şi, cu ajutorul bandei din Shanghai - un club obscur dar puternic de potentaţi comunişti strânşi pe lângă fostul dictator comunist Jiang Zemin - în scurt timp reuşise să devină atât de influent încât presa chineză din străinătate l-a descris ca un rival politic al liderului de Partid de la acea vreme, Hu Jintao.

Chiar şi după ce Zhou s-a retras din funcţie în 2012, amprenta sa încă se menţine: Luo Yu, fiul liderului revoluţionar Luo Ruqing, a descris actualul aparat de securitate ca “sistemul securităţii lui Zhou Yongkang dar fără Zhou Yongkang în el”.

Structurile de putere coagulate sub nasul Partidului şi în interiorul celei mai sinistre organizaţii de represiune a Partidului au devenit o problemă evidentă atunci când, în anul 2013, Hu Jintao a trebuit să predea puterea succesorului său - actualul lider Xi Jinping. Puterea nu are rost fără să fie exercitată, iar Banda de la Shanghai, nemulţumită de ascensiunea lui Xi Jinping, a făcut gesturi extrem de agresive împotriva acestuia, culminând cu cel puţin două încercări de lovitură de stat, organizate imediat după numirea lui Xi Jinping.

Actualul lider chinez a răspuns cu o campanie "anti-corupţie", în fapt o luptă pe viaţă şi pe moarte la vârful piramidei comuniste. Ţinând cont de puterea sa aproape nelimitată la momentul respectiv, mulţi au considerat că Zhou Yongkang nu poate fi atins de aşa zisa campanie de anticorupţie desfăşurată Xi Jinping. Cu toate acestea, el a fost investigat oficial în 2014 şi a primit închisoare pe viaţă în 2015 pentru corupţie şi divulgarea de secrete de stat.

Totuşi, Zhou are pe umeri crime infinit mai grele.

Înaintea Jocurilor Olimpice din Beijing din 2008, Zhou a folosit unităţile de poliţie şi forţe paramilitare pentru a suprima brutal tibetanii, uigurii, creştinii, prizonierii de conştiinţă şi practicanţii şcolii de qigong Falun Gong.

Zhou Yongkang a fost de asemenea învinuit de purtătorul de cuvânt al Partidului că a supervizat recoltarea forţată de organe de la prizonieri politic. Fostul viceministru al sănătăţii, Huang Jiefu, a făcut această acuzaţie într-un interviu cu un post de televiziune pro-Beijing. Huang nu a menţionat faptul că prizonierii de conştiinţă, în special practicanţii Falun Gong, au fost măcelăriţi în masă pentru organele lor, dar a descris industria recoltării de organe ca fiind “întunecată şi dificilă”, o potenţială indicaţie că primise instrucţiuni să implice că industria se baza pe mult mai mult decât folosirea organelor provenite de la condamnaţii la moarte care şi-ar fi donat organele înaintea execuţiei.

Recenta condamnare a fiului şi celei de-a doua soţii a lui Zhou a avut loc după adoptarea Rezoluţiei 343, în care Camera Reprezentanţilor din SUA a cerut regimului chinez să pună capăt recoltării forţate de organe de la practicanţi Falun Gong.

O secvenţă similară de evenimente – nu este clar dacă este sau nu o coincidenţă – a avut loc în 2013 după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluţie similară, care s-a opus recoltării forţate de organe ce are loc în China. La câteva zile după adoptarea acelei rezoluţii, investigatorii Partidului Comunist Chinez l-au arestat pe Li Dongsheng.

În momentul arestării, Li conducea de asemenea Biroul 610, o organizaţie extrajudiciară de tipul Gestapo-ului, creată special pentru desfăşurarea persecuţiei împotriva Falun Gong.