Filialele băncilor străine din România se vor baza mai mult pe atragerea depozitelor,spune de Vrijer

Băncile devin mai conservatoare, se bazează mai mult pe depozite, şi nu pe atragerea de bani de pe piaţa de capital, iar filialele din România ale băncilor străine se vor baza şi ele mai mult pe acelaşi lucru, a declarat marţi şeful misiunii FMI în România, Erik de Vrijer.

”Băncile din Europa, în general, trebuie să îşi schmbe modelul de afaceri. În general, o parte din fondurile lor vin din depozite şi o altă parte din atragerea de resurse de pe piaţa de capital. Băncile devin mai conservatoare, se bazează mai mult pe depozite şi nu pe atragerea de bani de pe piaţa de capital. Filialele băncilor străine din România se vor baza şi ele mai mult pe atragerea depozitelor, rata acestora crescând o dată cu economia şi nu vor mai băga atâta capital în filialele din România”, a spus Erik de Vrijer.

El a explicat că împrumuturile neperformante înseamnă pierderi pentru bănci şi funcţia unei bănci este aceea de a transforma depozitele şi economiile publicului în împrumuturi pentru investiţiile productive pentru ipoteci, dar şi împrumuturi pentru companii pentru a face noi investiţii. Dacă aceste împrumuturi nu sunt rambursate, deşi în general creditele ipotecare sunt rambursabile, este o problemă, pentru că asta împiedică banca să îşi îndeplinească funcţia de bază.

”Pe de o parte, aceasta are legătură cu creşterea economică redusă. Odată ce creşterea economică îşi va reveni, consumatorii şi investitorii vor avea mai multă încredere, vor putea cere mai multe împrumuturi, ceea ce va permite băncilor să aibă un portofoliu de credite mai bune, mai solide şi portofoliul de împrumuturi neperformante va scădea. Important este ca băncile să poată, după ce se va fi încercat totul atunci când au înprumuturi neperformante pentru care au provizioane, să poată elimina din evidenţele lor sau să le vândă unor agenţii de recuperare astfel încât banca respectivă să nu îşi mai împovăreze bilanţul cu astfel de credite neperformante”, a declarat Erik de Vrijer.

De asemenea, el a spus că România nu este singura ţară în care se întâmplă aceste lucruri.

"S-au întâmplat aceste lucruri în multe alte ţări deci, este unul dintre motivele pentru care o criză financiară are nişte efecte atât de îndelungate, pentru că trebuie să rezolvi toate aceste probleme până să ajungi înapoi într-o activitate normală. Scăderea expunerilor băncilor străine, care reprezintă 80% din activele bancare din România, s-a făcut într-o manieră ordonată, aş putea spune. Ritmul este mai ridicat decât în 2011, dar are legătură şi cu situaţia cererii de împrumuturi. Dacă nu există cereri de împrumuturi sănătoase, atunci băncile nu mai au nevoie să mai investească atâta capital în România", a adăugat de Vrijer.