Două provocări pentru securitatea naţională a României: securitatea hranei şi a apei

Securitatea alimentară şi cea a resurselor de apă sunt deja parte a strategiilor naţionale de securitate în multe ţări pentru că reprezintă domenii vitale pentru societate. România, deşi are un potenţial agricol important şi rezerve de apă semnificative, înregistrează un procent de 56% din populaţie fără acces la canalizare şi la apă potabilă şi se confruntă cu provocări mari şi în ceea ce priveşte accesul la surse de hrană sigură pentru toţi. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile conferinţei ”Securitatea alimentară şi a resurselor de apă”, organizată de Institutul European din România şi de Fundaţia Eurisc, la care au participat reprezentanţi ai ministerelor de resort, ai Autorităţilor Naţionale implicate şi ai societăţii civile.

În deschiderea evenimentului, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Iulian Fota a subliniat că există o fractură între ştiinţă şi politică în România ”în contextul în care vrem să construim o societate bazată pe cunoaştere”. Fota a arătat că în Constituţia României se vorbeşte doar despre apărarea ţării, nu şi despre securitatea naţională, care are multe componente printre care securitatea energetică, cibernetică, alimentară. Securitatea alimentară este o problemă şi în România care are două dimensiuni: calitatea alimentelor şi lipsa acestora în cazul celor mai săraci - ”scoaterea din sărăcie şi premodernitate a mediului rural”, explică consilierul.

Şi Sorin Encuţescu, consilier de stat al primului ministru, a arătat că securitatea statului porneşte de la asigurarea securităţii cetăţeanului. În opinia sa, trebuie plecat de la transpunerea acquis-ului comunitar în legislaţia naţională şi de la rolul statului de regulator, de controlor care trebuie să asigure consumul de alimente sigure care nu vor afecta sănătatea cetăţenilor. Pe de altă parte, ”apa devine o infrastructură critică foarte importantă pentru că cei mai mulţi distribuitori de apă vin din mediul privat”.

La rândul său, Adrian Pană, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a admis că România stă foarte prost ca indicatori în ceea ce priveşte mortalitatea infantilă care este într-o scădere, dar extrem de lentă. ”În România riscul ca un copil de până în cinci ani să moară de pneumonie, gripă sau o infecţie respiratorie sau o boală diareică acută este de 15 ori mai mare decât în oricare stat al UE. 80% din bolile de care suferim şi decesele care survin sunt cauzate de boli netransmisibile care au la bază factori de risc precum consumul excesiv de alcool, de tutun, de alimentaţia nesănătoasă şi de lipsa mişcării. Este deja o problemă de securitate naţională pe termen mediu şi lung. În condiţiile în care 30% din populaţie este supraponderală şi 5% din populaţie are obezitate extremă, cresc riscurile de boli cardiovasculare, de diabet zaharat, de accidente cerebrale cu până la 4-7 ori faţă de populaţia normoponderală”, susţine Pană, care consideră că este nevoie de o politică de nutriţie pe termen lung, care să educe de la o vârstă redusă cetăţenii în privinţa unei alimentaţii sănătoase.

Elena Dumitru, secretar de stat în Ministerul Mediului, a vorbit despre securitatea alimentară ca o provocare globală în contextul în care ”populaţia globului va ajunge la 9 miliarde de locuitori la mijlocul acestui secol şi având în vedere că cererea de alimente, de furaje, de fibră şi de apă va creşte cu 70% faţă de cererea din zilele noastre”. În prezent 60% din ecosistemele noastre care stau la baza producerii de resurse alimentare sunt deja degradate. Ca urmare, Ministerul Mediului acordă un interes deosebit schimbărilor climatice şi creşterii temperaturii, care afectează agricultura şi starea de sănătate a populaţiei.

În acest sens, există un program de combatere a poluării pânzei freatice cu nutrienţi din agricultură. ”Sunt vizate mai ales zonele rurale pentru educarea fermierilor şi a ţăranilor astfel încât să-şi gestioneze corect gunoiul de grajd, care reprezintă o sursă de poluare a pânzei freatice cu nutrienţi, ceea ce duce la afectarea calităţii apei de băut”, a explicat Dumitru. Secretarul de stat a mai vorbit despre agricultura durabilă, care implică noi concepte de dezvoltare a agriculturii româneşti ţinând cont de utilizarea corectă a apei şi a îngrăşămintelor organice.

Siguranţa alimentară

”Toţi oamenii trebuie să beneficieze în permanenţă de acces fizic, social şi economic la alimente suficiente în vederea satisfacerii nevoilor lor elementare pentru a avea o viaţă activă şi sănătoasă”, este definiţia securităţii alimentare dată de FAO.

n România riscul ca un copil de până în cinci ani să moară de pneumonie, gripă sau o infecţie respiratorie sau o boală diareică acută este de 15 ori mai mare decât în oricare stat al UE. 80% din bolile de care suferim şi decesele care survin sunt cauzate de boli netransmisibile care au la bază factori de risc precum consumul excesiv de alcool, de tutun, de alimentaţia nesănătoasă şi de lipsa mişcării.

Vladimir Mănăstireanu, preşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, a declarat în cadrul evenimentului că Autoritatea a învăţat să comunice mai bine după scandalul cărnii de cal. ”Conform principiului trasabilităţii, al controlului de la fermă la furculiţă, putem să vă spunem că în farfuriile cetăţenilor nu au ajuns alimente care să aducă atingere sănătăţii consumatorului”, a explicat şeful ANSVSA. În opinia sa, Autoritatea s-a comportat bine când a demontat acuzele nefondate pe care alte state europene le aduceau României în scandalul etichetării cărnii de cal ca şi carne de vacă, prin punerea la dispoziţie a tuturor informaţiilor relevante într-o perioadă scurtă de timp. ”Pe plan local am învăţat să dialogăm cu fermierii şi, chiar dacă implică un cost mai ridicat, să le spunem de ce e bine să hrănească animalele cu hrană sănătoasă tocmai pentru a elimina probleme precum alfatoxina din furajul mucegăit”, a precizat Mănăstireanu.

La rândul său, preşedintele Autorităţii Naţionale de Protecţia Consumatorului, Bogdan Cristian Nica a subliniat că ANPC nu are misiunea de a monitoriza activitatea din abatoare, ci de etichetare, ”în sensul că un producător trebuie să-i asigure unui consumator toate informaţiile necesare pentru a putea alege în cunoştiinţă de cauză şi în al doilea rând să se respecte principiul conformităţii – să nu vindem apă de robinet ca apă plată”.

”În clipa în care un om nu-şi permite să mănânce, este un atentat la securitatea naţională. Ceea ce mănânci şi calitatea produsului pe care-l mănânci va duce la un spor sau o lipsă de inteligenţă a populaţiei. Atunci când nu-mi permit să cumpăr, iau un produs ieftin şi prost ”, a spus Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale Romalimenta.

Securitatea resurselor de apă

În privinţa resurselor de apă, Vasile Ciomoş, preşedintele Asociaţiei Române a Apei, a apreciat că România are o problemă legată de distribuţia neuniformă a resurselor de apă potabilă în mediul rural şi urban şi cu faptul că 55% din populaţie nu are acces la sisteme centralizate de alimentare cu apă şi la canalizare. În plus, experţii se aşteaptă la o intensificare a fenomenelor extreme şi la agravarea consecinţelor pe care le produc: secetă, inundaţii.