Expozitia "Laolalta. Ucrainenii"
Expozitia temporara "Laolalta. Ucrainenii” a fost realizata cu sprijinul Uniunii Ucrainenilor din Romania si va putea fi vizitata la Muzeul Taranului Roman (sala “Laolalta”) incepand cu 24 august - ziua nationala a Ucrainei. Expozitia va fi deschisa timp de un an.
Proiectul "Laolalta”, initiat in anul 2001 de catre Muzeul Taranului Roman si ambasada Statelor Unite, prin fondurile Comisiei pentru Democratie a permis deja organizarea a trei expozitii despre rromii, maghiarii si germanii din Romania.
Potrivit recensamantului populatiei din 2002, ucrainenii din Romania reprezinta cea de-a cincea minoritate etnica din tara noastra, cu o populatie de 61.353 persoane. Principalele comunitati ale acestei minoritati etnice, majoritar ortodoxa se gasesc in Bucovina si Maramures, Dobrogea si Banat.
Ucrainenii din Bucovina si Maramures
Comunitatea etnica a ucrainenilor din Maramures si Bucovina - hutulii sau hutanii, cum au fost denumiti de populatia romaneasca din zona - este cea mai numeroasa, mai veche si, totodata, cea mai bine inchegata din punct de vedere etno - cultural.
Hutulii sunt atestati pe aceste meleaguri inca din secolul al VI-lea, vorbind o limba inrudita cu graiurile ucrainene carpatice, dar avand si influente bucovinene.
Identitatea lingvistica, culturala si spirituala a acestei comunitati etnice a fost asigurata si mentinuta printr-un adaos etnic continuu din tinuturile invecinate, aflate in Ucraina (Transcarpatia, Galitia, Pocutia si Bucovina de Nord).
Ucrainenii din Dobrogea
Migrarea ucrainenilor in Delta Dunarii si in zonele limitrofe este legata de represaliile ordonate de tarina Ecaterina a II-a a Rusiei impotriva cazacilor, in anul 1775. In plus, acest taram al salvarii si tolerantei a atras numerosi tarani din sudul Ucrainei, care doreau sa scape de iobagie si de serviciul militar obligatoriu in armata tarista.
Ei au intemeiat localitati si s-au ocupat indeosebi cu pescuitul, vanatoarea si cresterea animalelor. Pentru a-i deosebii de vecinii lor, rusii lipoveni, localnicii ii numesc haholi.
Ucrainenii din Banat
Comunitatea ucraineana din Banat, reprezentata prin cateva asezari din apropierea Lugojului, Caransebesului si Aradului, a fost constituita inainte de primul razboi mondial, prin colonizarea unor domenii latifundiare scoase la vanzare de catre proprietarii lor, nemti si unguri.
Colonistii ucraineni, care si-au cumparat loturi de pamant in aceasta zona, proveneau din zonele transcarpatice si din dreapta Tisei. Si in cazul acestui grup etnic, existenta sa a fost asigurata printr-un exod al etnicilor ucraineni, in acest caz din satele maramuresene, care au cumparat gospodariile nemtilor care emigrau.
Astfel, numeroase localitati din Banat au devenit treptat majoritar ucrainene (Dragomiresti, Stiuca, Remetea Mica, Barsana etc.)
Ucrainenii s-au distins ca renumiti crescatori de cai si prin maiestria dovedita la confectionarea si ornamentarea obiectelor din lemn, piele, corn, precum si la tesut si brodat, obiecte textile. Sunt la fel de cunoscuti si prin ceramica de Kuty, bine reprezentata in expunere, aceasta influentand in mod cert centrul de olarit romanesc de la Radauti.
Incodeierea oualor de Pasti (obicei raspandit indeosebi in satele Ulma, Brodina si Moldovita) i-a facut cunoscuti si pe plan international.
