Ce probleme ridică noul Sumal

SUMAL-ul şi Radarul Pădurilor sunt două componente esenţiale în combaterea tăierilor ilegale. Expertul silvic Octavian Berceanu explică pentru Epoch Times ce lipseşte în actualul sistem.
Păduri tăiate
Păduri tăiate

”Ţinând cont de faptul că ele acţionează fără integrare într-un proiect complex de structurare a datelor, analiză şi fructificare a acestora prin verificări în teren, rezultatele utilizării acestor unelte sunt mult diminuate şi de numeroase ori constituie un camuflaj pentru lemnul furat prin furnizarea provenienţei legale şi avizarea transportului”, susţine Berceanu.

Ce este SUMAL?

-provenienţa materialului lemnos adică ocolul silvic, agentul comercial sau depozitul furnizor de lemn;

- locul de încărcare, respectiv parchetul şi partida (locul de unde s-a tăiat lemnul şi numărul actului legal în baza căruia s-a făcut tăierea), depozitul companiei furnizoare;

-destinatarul materialului lemnos;

-cantitatea transportată defalcată pe categorii, adică lemn de lucru, lemn de foc şi speciile aferente acestora, sau cherestea cu specificarea speciei de provenienţă şi a dimensiunilor;

-număr de buşteni şi dimensiunile (grosime şi lungime) pentru calculul volumului individual şi a celui total sau cantitatea de cherestea (tipul de cherestea, grosimea, lungimea).

Ce ar trebui să facă SUMAL şi nu face:

- să reducă dimensiunea tăierilor ilegale de păduri, iar fenomenul despăduririlor să fie eradicat;

- aplicaţia SUMAL să fie disponibilă gratuit prin descărcare liberă pentru oricine vrea să verifice legalitatea unui transport de material lemnos, prin introducerea numerelor de înmatriculare, indicându-se locul de încărcare, cantitatea şi ora limită de expirare a Avizului de Însoţire (valabil între 10 şi 72 de ore de la emitere, în funcţie de distanţă);

- să ofere o imagine clară asupra masei lemnoase introduse în circuitul economic care să fundamenteze necesarul industriei şi politicile domeniului forestier;

- să oprească recoltarea lemnului din ariile protejate, din zonele în care tăierile sunt interzise prin lege;

- să arate că punctul de încărcare al camioanelor cu materiale lemnoase corespunde cu locul de recoltare legală sau cu depozitele specificate în documente;

- prin cantitatea de lemn intrat şi prelucrat de către agenţii economici să-i oblige pe aceştia să funcţioneze în limitele legalităţii, eliminând evaziunea fiscală şi munca la negru.

Comparând coordonatele GPS ale locului de încărcare în camion cu coordonatele GPS aferente avizelor emise în momentul încărcării (locul real al încărcării), în foarte multe cazuri se observă că actul a fost emis la 1-15 km distanţă faţă de locul legal de încărcare.

Cum este transportat lemnul furat cu acte legale

De multe ori lemnul este vândut de silvici către populaţie sau disponibilizat către proprietarii de pădure fără Avizele de Însoţire şi ulterior acestea sunt recuperate pentru a sta la baza emiterii altor avize noi, dovedind că lemnul de la populaţie a fost ulterior răscumpărat de agenţii comerciali pentru prelucrare. Astfel, în baza primelor avize se eliberează unele noi, bazate pe tranzacţii comerciale fictive şi care vor legaliza lemnul furat.

Cantitatea înscrisă în Avizul de Însoţire nu este comparată cu cantitatea de lemn transportată. Prin apel la 112, e validat transportul ca fiind legal, în schimb cantitatea înscrisă în acte este cu 20-30% mai mică decât cea transportată, lucru imposibil de dovedit fără controlul unui specialist silvic.

De exemplu, la un transport având 44 mc de buştean încărcătură distribuiţi pe camion şi remorcă, în mod curent se emite un aviz de însoţire corespunzător cantităţii de 34 mc, iar diferenţa de 10 mc reprezintă de obicei lemn tăiat ilegal transportat cu forme legale.

Comparând coordonatele GPS ale locului de tăiere şi sortare a lemnului (platforma primară), cu coordonatele GPS aferente avizelor emise în momentul încărcării în camion, în multe cazuri se observă că actul a fost emis la 1-15 km distanţă faţă de platforma primară, adică faţă de locul legal de încărcare (platforma primară este locul aflat la marginea terenului în care se face tăierea arborilor şi de unde se încarcă lemnul scos din pădure în camioane). Avem astfel harta clară a modului în care camionul se umple în drum spre destinatar, de-a lungul văilor.

În pădurile private, cu concursul autorităţilor, sunt întocmite acte fictive de punere în valoare pe suprafeţe despădurite în anii precedenţi. Aceste acte furnizează documente legale de provenienţă pentru noi cantităţi importante de lemn tăiat ilegal.

Neverificarea în teren a situaţiei şi aprobarea acestor acte emise de către Ocoalele Silvice este vina integrală a Gărzii Forestiere, fără a specula cu privire la implicarea angajaţilor acesteia în structuri de crimă organizată, aşa cum reiese din reportaje sau din situaţia suprafeţelor defrişate din raza lor de activitate.

Privind din alt unghi vedem că gestiunea pădurarului este deschisă, pădurile nefiind îngrădite. Un exemplu de calcul valoric mediu al gestiunii pădurarului pentru zona de munte se face uşor: 1000 ha pădure în gestiune X 300 mc lemn lucru/ha X 80 euro/mc = 24.000.000 euro. Or, gestionarul pentru valori cuprinse între 10 şi 20 de milioane de euro este extrem de vulnerabil în faţa furturilor, a presiunilor administrative şi politice, şi are salariul mediu de 400 euro.

În acest context tentaţia de furt pentru plata pagubelor imputate cu ocazia controalelor şi la presiuni politice ale şefilor este foarte ridicată. De asemenea, inspectorii de rang înalt din aparatul ministerului, cei care verifică corectitudinea membrilor Gărzii Forestiere, au aceleaşi salarii precum pădurarii, adică 400 euro.

Un detaliu important în tabloul pictat de mafia lemnului este că din cei 36 de inspectori din centrala ministerului de resort, care mergeau pe teren pentru verificări şi anchete, au mai ramas 3, restul migrând spre Garda Forestieră regională.