EXCLUSIV. Miza unor alegeri cruciale pentru Republica Moldova (Interviu)

Avantajele asocierii Moldovei la valorile europene, desfiinţarea vizelor şi ratificarea Acordului de Asociere nu au reuşit pe deplin să convingă majoritatea populaţiei din spaţiul pruto-nistrean. Firavele resurse de europenitate existente în Republica Moldova nu au reuşit să liniştească temerile cetăţeanului referitoare la perspectiva locurilor de muncă şi la dependenţele economice”, explică jurnalistul moldovean Victor Nichituş într-un interviu acordat Epoch Times. În opinia sa, şansele formaţiunilor politice pro-europene, aflate acum la guvernare, de a forma viitorul cabinet de miniştri sunt doar un pic mai mari decât cele ale partidelor pro-ruse şi pro-Uniunea Vamală.

Care au fost principalele teme ale campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din R.M? Acordul de asociere cu UE a fost în prim-plan?

Directorul Institutului de Studii Politice al Academiei Române, Dan Dungaciu, afirma că alegerile parlamentare din Republica Moldova sunt geopolitice. Foarte corect. Principala temă de dezbatere din campania electorală de peste Prut s-a axat în jurul alegerii viitorului drum de dezvoltare al statului moldovean – mai aproape de Uniunea Europeană ori integrarea în Uniunea Vamală, proiect al Federaţiei Ruse. Bătălia cu forţele pro-ruse şi anti-occidentale a fost omniprezentă în dezbaterile electorale.

Din păcate, avantajele asocierii Moldovei la valorile europene, desfiinţarea vizelor şi ratificarea Acordului de Asociere nu au reuşit pe deplin să convingă majoritatea populaţiei din spaţiul pruto-nistrean. Firavele resurse de europenitate existente în Republica Moldova nu au reuşit să liniştească temerile cetăţeanului referitoare la perspectiva locurilor de muncă şi dependenţele economice. Din acest motiv, semnalele pe care le dau cercetările sociologice sunt contradictorii şi par să anunţe surprize sau cel puţin dificultăţi politice postelectorale

Au existat discuţii cu privire la eliminarea neutralităţii Republicii Moldova şi aderarea la NATO, pentru a căpăta garanţii concrete de securitate dat fiind noul context geopolitic, dominat de agresiunea Rusiei în Ucraina?

Liberalii moldoveni, conduşi de Mihai Ghimpu au fost cei care au adus în prim planul discuţiilor electorale tematicile care ţin de aderarea Republicii Moldova la NATO şi renunţarea la neutralitate.

Tema, una tabu pentru moldoveni, a stârnit furia strategilor de la Kremlin care au împânzit municipiul Chişinău cu afişe care exploatează teama electoratului de participarea la eventuale conflicte îndreptate împotriva Rusiei.

Afişele, fără a avea simboluri electorale pe ele, au provocat reacţia foştilor ofiţeri care au activat în structurile KGB din Moldova care s-au întrunit într-o şedinţă pentru a lansa un mesaj de consolidare şi de luptă” împotriva a tot ceea ce ar apropia Republica Moldova de NATO ori ar face posibilă apropierea de Uniunea Europeană şi România.

Care sunt mizele acestor alegeri pentru R.Moldova, UE şi România? Ar însemna o eventuală victorie a PCRM o deraiere a parcursului european al R.Moldova?

Rezultatul votului din 30 noiembrie din Moldova este deosebit de important pentru regiune, deci şi pentru România. Rolul asumat de către statul român, cel de asigurare a continuităţii vectorului pro-european de dezvoltare în Republica Moldova este un obiectiv cheie şi la nivel european. Nu vorbim doar despre securitatea frontierelor, de politica de vecinătate ori de proiectele transfrontaliere, care ţin de interesul Uniunii Europene în regiune. Este vorba despre o perspectivă mai largă care ţine de soarta întregii regiuni – de rezultatele votului din 30 noiembrie depinde şi eficienţa guvernării pro-europene de la Kiev. Moldova este liantul terestru dintre Ucraina şi segmentul frontierei Uniunii Europene reprezentat de România, doar că, pe teritoriul statului moldovean, există o regiune necontrolată de către autorităţile de la Chişinău, regiunea separatistă transnistreană, care ameninţă în egală măsură atât Chişinăul, cât şi Kievul.

Comportamentul PCRM după data de 30 noiembrie reprezintă principala enigmă a acestei campanii electorale. Nimeni nu ştie cu adevărat care vor fi intenţiile post electorale ale comuniştilor moldoveni. Comportamentul comuniştilor va fi dictat de aritmetica parlamentară. Mesajul public lansat de către echipa condusă de către liderul PCRM, Vladimir Voronin, este ambiguu. Comuniştii moldoveni s-au debarasat de aripa radicalăşi au renunţat la demersurile de denunţare a Acordului de Asociere, cerând doar ajustarea unor prevederi ale acestuia. De asemenea, Voronin a declarat recent că exclude o eventuală coaliţie post-electorală cu Partidul „Patria” şi cu Partidul Socialiştilor condus de Igor Dodon. O asemenea alianţă ar scoate Republica Moldova de pe orbita de apropiere de Uniunea Europeană.

Cum s-a implicat Rusia în campania electorală? Ce aşteaptă Moscova de la aceste alegeri şi care sunt pionii ei?

Moscova îi are ca aliaţi în Republica Moldova pe Igor Dodon şi Renato Usatîi”. Vizibila susţinere de care beneficiază echipa socialiştilor, conexiunile cu FSB-ul de care este bănuit domnul Usatâi (declaraţia aparţine ex-directorului interimar al SIS, Valentin Dediu) ne fac să credem că se încearcă pătrunderea formaţiunilor pro-ruse în Parlamentul de la Chişinău pentru ca, din interior, să se reuşească divizarea viitorului legislativ moldovean şi stoparea apropierii Moldovei de Uniunea Europeană.

A doua componentă a planului lui Putin în Moldova ar putea fi contestarea rezultatelor alegerilor din 30 noiembrie, în cazul în care partidele pro-ruse nu vor reuşi să obţină majoritatea parlamentară. E posibil să se încerce implicarea cetăţenilor moldoveni în proteste stradale după scenariul din 7 aprilie 2009. Scenariul apare deja în mediile de informare de limbă rusă care încearcă radicalizarea electoratului pentru a-l pregătii să comită acţiuni violente.

A doua componentă a planului lui Putin în Moldova ar putea fi contestarea rezultatelor alegerilor din 30 noiembrie, în cazul în care partidele pro-ruse nu vor reuşi să obţină majoritatea parlamentară. E posibil să se încerce implicarea cetăţenilor moldoveni în proteste stradale după scenariul din 7 aprilie 2009.

Republica Moldova a fost mereu prezentată ca fiind copilul model al Parteneriatului Estic. Totuşi reformele în justiţie şi anticorupţie n-au fost duse până la capăt... Cum vedeţi acest proces? Există o elită care se declară pro-europeană, dar frânează reformele jucând la două capete între est şi vest? Avem totuşi cazuri concrete precum preluarea Aeroportului Internaţional Chişinău şi a Băncii de Economii de către ruşi....

Succesele europene ale Chişinăului, multe produse prin ricoşeu din criza ucraineană, au o greutate electorală destul de redusă. Firavele resurse de europenitate existente în Republica Moldova nu au reuşit să liniştească temerile cetăţeanului referitoare la perspectiva locurilor de muncă şi dependenţele economice. Societatea moldavă nu a atins gradul de modernitate europeană care să conştientizeze importanţa opţiunii din 30 noiembrie. În acelaşi timp erorile paşilor făcuţi pot fi îndreptate.

Acest lucru a fost înţeles pe deplin de către preşedintele ales al României, Klaus Iohannis care a declarat că după alegerile parlamentare obiectivul partidelor care susţin viitorul european al Moldovei trebuie să fie acela de a integra statul moldovean în Uniunea Europeană. Aceste chestiuni, dar şi mesaje de atenţionare a faptului că statul român nu mai tolerează posibile derapaje de la implementarea reformelor vor fi transmise vineri 28 noiembrie în timpul vizitei pe care domnul Iohannis o va face la Chişinău.

Săptămâna trecută, Serviciul de Informaţii şi Securitate şi procuratura au reţinut la Chişinău un grup de cetăţeni ruşi şi ucraineni, cu experienţă de activitate subversivă în Ucraina, care împreună cu activişti ai Partidului Socialiştilor ar fi pregătit dezordini în masă înainte şi după alegerile din 30 noiembrie. Unde credeţi că va lovi Rusia în cazul în care forţele pro-europene câştigă alegerile?

Angajaţii Departamentului Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului Naţional de Investigaţii şi cei ai Procuraturii Generale au descins, joi, 26 noiembrie, în mai multe locaţii ale organizaţiei extremiste Antifa, iar acolo au depistat un întreg arsenal de arme, explozibil, dar şi bani cu însemnele unei bănci ruseşti. Forţele de ordine presupun că membrii organizaţiei „Antifa”, unii dintre ei regăsindu-se şi pe lista Partidului „Patria”, condus de Renato Usatîi, pregăteau scenarii de destabilizare a situaţiei din R. Moldova după alegerile parlamentare din 30 noiembrie

Gheorghe Cavcaliuc, şeful adjunct al Inspectoratului General de Poliţie, a anunţat că în locaţiile folosite de Antifa, din Chişinău, Ialoveni şi Bălţi, au fost găsite şi planurile detaliate ale clădirilor Comisiei Electorale Centrale, dar şi ale televiziunii publice. Este clar că dezordinile în masă pregătite de către exponenţii partidelor de orientare pro-rusă vor avea ca scop destabilizarea Chişinăului pentru că din capitala statului moldovean efectul undei de şoc să cuprindă regiunea găgăuză.

Agenţiile de presă moldovene anunţă că reprezentanţii CEC au solicitat Curţii de Apel anularea hotărârii de concurent electoral pentru partidul Patria. La vremuri excepţionale, măsuri excepţionale!

Există posibilitatea ca PCRM să fuzioneze cu PD şi să intre în coaliţia de guvernare pro-europeană?

Excluderea din competiţia electorală a partidului condus de Usatâi poate schimba pe deplin fotografia sociologică arătată în ultimele sondaje de opinie. Nu exclud ipoteza ca echipa domnului Voronin să acumuleze suficiente voturi pentru a încerca să impună partidelor de orientare pro-vest un guvern de uniune naţională.

Directorul IPP Moldova, Arcadie Barbăroşie afirma că un guvern de uniune naţională care ar continua apropierea de Uniunea Europeană şi ar da posibilitatea comuniştilor să se regăsească în structurile de conducere ale noului legislativ, ar putea asigura peste doi ani alegerea din primul tur a preşedintelui Republicii Moldova şi ar feri statul moldovean de alte cutremure electorale.

Deocamdată jocurile electorale încă nu sunt făcute. Şansele formaţiunilor politice pro-europene, aflate acum la guvernare, de a forma viitorul cabinet de miniştri sunt doar un pic mai mari decât cele ale partidelor pro-ruse şi pro-Uniunea Vamală. Este dificil să estimezi aranjarea post- electorală a scenei politice din Republica Moldova. Am intrat în ultima sută de metri, una decisivă, şi nu ne rămâne decât să aşteptăm.

Victor Nichituş este jurnalist şi comentator politic al postului Naţional FM Chişinău.