Europarlamentar, despre "oraşele de 15 minute": Va fi sărăcirea şi înrobirea completă a tuturor oamenilor

Un călător trece pe lângă un semn de testare COVID-19 la plecări, la Aeroportul Internaţional Pearson, la 3 decembrie 2021.
Un călător trece pe lângă un semn de testare COVID-19 la plecări, la Aeroportul Internaţional Pearson, la 3 decembrie 2021. (Nathan Denette/The Canadian Press*)

Eurodeputata Christine Anderson consideră că paşapoartele COVID-19 şi codurile QR, care s-au răspândit în timpul pandemiei, au reprezentat experimente pentru implementarea "oraşelor de 15 minute", care au ca scop întărirea controlului guvernamental asupra oamenilor.

Un "oraş de 15 minute" este un cartier în care un locuitor poate ajunge la tot ceea ce are nevoie, cum ar fi un magazin alimentar, un medic şi aşa mai departe, într-un interval de 15 minute de mers pe jos. Anderson consideră că astfel de oraşe reprezintă începutul unui control guvernamental mai strict asupra oamenilor.

Guvernul poate exercita controlul prin decizia că "nu mai ai voie să părăseşti zona ta apropiată de 15 minute. Nu trebuie să fie îngrădită sau ceva de genul acesta. Se va face prin intermediul identificării digitale", a menţionat ea, într-un interviu, în cadrul emisiunii "American Thought Leaders", publicat la 25 aprilie.

"Dacă îţi place un alt magazin şi se întâmplă să nu fie în cartierul tău, ce crezi? Nu vei mai merge la acel magazin. După cum am spus, vorbim despre un control total", a specificat aceasta.

În Europa se promovează o legislaţie pentru înfiinţarea unor "oraşe de 15 minute". Potrivit lui Anderson, Certificatul verde digital, permisul COVID introdus în timpul pandemiei, a fost doar un test menit să-i obişnuiască pe oameni cu producerea unui cod QR şi cu cerinţele aferente.

"Acum, ne lovesc cu aceste oraşe de 15 minute. Nu vă amăgiţi, nu este vorba despre confortul dumneavoastră. Nu este vorba despre faptul că vor să aveţi toate aceste locuri în apropiere. Nu este vorba nici despre salvarea planetei.

În Marea Britanie, unele comitate au adoptat deja legislaţia. Vor putea impune un lockdown climatic. Acesta este pasul următor. Despre asta vorbim. Pentru a face acest lucru, ei vor trebui să aibă aceste oraşe de 15 minute", a spus ea.

Eurodeputata afirmă că următorul pas va implica restricţionarea oamenilor în localităţile lor, permiţându-le să părăsească locul doar de două sau trei ori pe an. Cu toate acestea, cei bogaţi vor putea scăpa de aceste reguli, deoarece pot cumpăra permise de ieşire din segmentele mai sărace, a adăugat ea.

"Oamenii săraci vor rămâne în aceste 'cartiere de 15 minute', iar cei care au o situaţie mai bună vor putea merge oriunde doresc. Despre asta este vorba".

Un articol apărut pe site-ul Forumului Economic Mondial (WEF) în martie 2022 a numit conceptul oraşelor de 15 minute "mult mai mult decât un moft", o consecinţă a vremurilor actuale, îndeosebi a pandemiei.

"Cu COVID-19 şi variantele sale care îi ţin pe toţi acasă (sau mai aproape de casă decât de obicei), oraşul de 15 minute a trecut de la 'nice-to-have' la un strigăt de mobilizare. Pe măsură ce schimbările climatice şi conflictele globale provoacă şocuri şi tensiuni la intervale mai rapide şi cu o gravitate din ce în ce mai mare, oraşul de 15 minute va deveni şi mai critic", susţinea acesta.

Tirania digitală

Anderson a subliniat că sistemele de "credit social" de tip comunist chinezesc sunt deja testate în Europa.

"Există proiecte pilot care se desfăşoară deja în Bologna [Italia]. Acolo, se numeşte 'Portofelul Bologna'. În Viena, se numeşte 'Vienna Token'.

Deocamdată este voluntar şi îi atrage destul de mult pe oameni. Dacă faci asta, primeşti nişte bilete la un preţ mai mic, pentru a merge la teatru. Este voluntar. Încă o dată, [este] primul pas.

Dar, în curând, va veni un moment în care nu vei mai avea de ales. Trebuie să ai acest certificat verde digital cu acest cod QR. Apoi, ei vă vor spune unde puteţi merge, ce puteţi face şi ce nu puteţi face", a avertizat ea.

Anderson a criticat proiectul "The Line", aflat în construcţie în Arabia Saudită. O structură lungă de 200 de kilometri, cu o lăţime de 200 de metri şi o înălţime de 500 de metri, "The Line" ar urma să găzduiască până la 9 milioane de persoane.

"Dacă aş vrea să deţin controlul total asupra oamenilor, exact acolo i-aş găzdui, iar apoi, i-aş pune pe o normă de trei mese pe zi. Ghiciţi ce se va întâmpla dacă nu faceţi cum vi se spune - probabil că vor anula acele mese. Este atât de uşor.

Despre asta este vorba. Când luaţi într-adevăr în considerare toate acestea, nu am cum să definesc acest lucru altfel: va fi sărăcirea şi înrobirea completă a tuturor oamenilor. O spun atât de clar pentru că aşa pare şi aşa mi se pare mie", a spus Christine Anderson.

Conceptul oraşelor de 15 minute stârneşte dezbateri aprinse pe reţelele de socializare. Atunci când documentarista Carla Francome a postat în februarie o temă despre beneficiile unor astfel de oraşe, aceasta a atras rapid critici.

O persoană a sugerat că, deşi oraşele de 15 minute sună foarte bine în teorie, acestea ar deveni o problemă odată ce guvernul va încerca să le aplice.

O altă persoană a subliniat că, dacă oraşele de 15 minute ar deveni realitate, Francome ar trebui să obţină un permis special pentru a-şi vizita tatăl, dacă acesta locuieşte la 30 de minute distanţă.

"Într-o zi, vei fi prins în oraşul tău de 15 minute, aşteptând ca o dronă să-ţi livreze insectele dulci şi acre şi încercând să-ţi aminteşti cum era să fii în vacanţă. Te vei întreba: 'când au luat-o lucrurile razna?' Când aţi aplaudat închiderile şi măştile", a scris autoarea Lisa Keeble într-o postare pe Twitter, din 22 aprilie.

Campanie de alarmă a guvernului

Anderson a evidenţiat, de asemenea, alarmismul folosit de guverne pentru a controla oamenii în timpul pandemiei COVID-19.

"În Germania, a existat un manual, o schiţă, despre cum ar trebui să fie convinşi oamenii să facă ce dorea guvernul să facă, pentru a adera la aceste restricţii.

Ei au subliniat acolo în mod specific: 'Chiar dacă copiii nu sunt expuşi niciunui risc de COVID, trebuie să-i facem să se teamă. Dacă o fac şi apoi îşi infectează bunicii, sunt responsabili că şi-au ucis bunicii'. Acesta este genul de gândire care a existat la nivelul guvernelor. Un fel de pandemie complet disproporţionată. Pentru ce? Pentru ca firmele farmaceutice să facă miliarde şi miliarde de dolari", a precizat aceasta.

Jekielek a precizat că există "dovezi fără echivoc" că guvernul britanic a fost implicat în semănarea fricii în rândul populaţiei sale în ceea ce priveşte COVID-19 şi că a avut o strategie specifică pentru a face acest lucru. Lucruri similare au fost făcute şi în alte ţări, inclusiv în Statele Unite, a subliniat el.

Întrebată dacă acest lucru a fost rezultatul unui fel de coordonare globală, Anderson a răspuns: "Absolut".

"Asta este, de fapt, partea cea mai înfricoşătoare din toate acestea. Dacă ar fi fost vorba doar de două sau trei ţări care au acţionat necinstit, am fi avut speranţa că o altă ţară va interveni şi va pune capăt acestei situaţii.

Ei au fost în consens cu toate acestea. Au citit literalmente din acelaşi scenariu, repetând aceleaşi replici: 'Construiţi din nou mai bine, mai sigur şi mai eficient'. Fiecare democraţie occidentală făcea cam acelaşi lucru", a afirmat Anderson.