Eşecurile guvernării de la Chişinău. Societatea civilă şi mass media, consideraţi ţapi ispăşitori

Organizaţiile societăţii civile din R. Moldova, membre ale Platformei Naţionale a Forumului Societăţii Civile din Parteneriatul Estic (Platforma), constată cu îngrijorare unele tendinţe nefaste de deteriorare a mediului lor de activitate şi a respectării principiilor de bază ale statului de drept şi fac apel către opinia publică şi partenerii de dezvoltare să urmărească îndeaproape, să prevină şi să dezaprobe toate acţiunile care vin să submineze libertatea de asociere, libertatea opiniei şi a exprimării în RM.

Semnatarii declaraţiei susţin că, tot mai des, reprezentanţii unor instituţii publice „taxează” organizaţiile societăţii civile, dar şi reprezentanţii mass media neafiliate, pentru opinii critice vizavi de activitatea acestor autorităţi, fiind învinuiţi, nefondat, de propagarea în societate a unei „imagini proaste” a instituţiilor publice respective sau de promovarea unor opinii politice părtinitoare. Mai mult, unele organizaţii neguvernamentale şi instituţii media devin „indezirabile” pentru unele autorităţi şi sunt excluse din dialogul acestora cu societatea civilă.

Un alt fenomen care îngrijorează societatea civilă este încercarea unor organizaţii neguvernamentale de a promova o agendă pretins reprezentativă a societăţii civile, apelând la diferite acţiuni şi abordări netransparente, neincluzive, utilizând, şi chiar abuzând, de anumite platforme consacrate ale organizaţiilor civile.

Drept exemplu organizaţiile semnatare aduc evenimentul numit Forumul Civic de Monitorizare a implementării Acordului de Asociere RM-UE, la care urma să fie prezentate, de către CREDO (Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului), rapoartele dedicate sectoarelor justiţiei şi energiei, însă cu regret raportul pe justiţie nu a fost publicat şi nici prezentat membrilor Platformei nici până în prezent.

În această ordine de idei, organizaţiile societăţii civile reiterează că, într-un stat de drept, societatea civilă şi mass media joacă un rol esenţial în transparentizarea şi responsabilizarea instituţiilor publice. Este deosebit de important ca în activitatea lor toate organizaţiile societăţii civile şi mass media să se conducă şi să respecte principiile transparenţei, echidistanţei, profesionalismului şi eticii profesionale şi îndeamnă autorităţile RM la un dialog deschis, nediscriminatoriu şi onest pe marginea problemelor de interes public major, implicând reprezentanţii tuturor organizaţiilor neguvernamentale şi mass mediei, indiferent de opiniile exprimate sau poziţiile promovate.

O altă situaţie amintită de către cele 21 organizaţii semnatare, este confuzia creată cu privire la oportunitatea promovării în cadrul proiectului Strategiei de Integritate şi Anticorupţie (SNIA) a unui Pilon VIII (invizibil) separat dedicat integrităţii societăţii civile şi mass media. Propunerea dată a fost transmisă în adresa Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) la ultima etapă de consultări, de către trei organizaţii ale societăţii civile care au argumentat necesitatea includerii unor astfel de prevederi în noul Proiect al SNIA. Pilonul VIII a promovat ideea conform căreia ar exista grave preocupări de integritate în sectorul neguvernamental. Totodată, autorii acestui concept „etatist” se refereau exclusiv la ONG-urile active civic, lăsând în afara atenţiei o vastă reţea de organizaţii confesionale şi sindicatele.

În cadrul aceleeaşi declaraţii, organizaţiile civile atrag atenţia că în ultima perioadă au fost înregistrate mai multe cazuri de intimidare directă şi indirectă a instituţiilor mass media independente şi a jurnaliştilor de investigaţie, în condiţiile în care continuă practica vicioasă de monopolizare a mass media prin intermediul grupurilor aflate în subordinea oligarhiilor politice.

Pe de altă parte, în ultimele luni, tot mai multe instituţii publice refuză nejustificat să ofere jurnaliştilor de investigaţii informaţii de interes public, invocând protecţia datelor cu caracter personal. Organizaţiile semnatare consideră că în prezent dialogul dintre autorităţile RM şi societatea civilă este puternic afectat de neîncredere, inconsistenţă şi retorică nocivă.

În acelaşi context, fostul ambasador în Statele Unite, directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu potrivit europaliberă.org, notează că societatea civilă şi presa din Moldova au devenit, brusc, factori „manipulatori”, „influenţaţi politic”, „lipsiţi de etică şi integritate” deoarece R. Moldova este probabil în situaţia în care lucrurile în economia naţională şi în guvernarea proceselor administrative nu merg deloc bine. Respectiv, e nevoie de ţapi ispăşitori.

Societatea civilă din Moldova nimereşte uneori în bătaia tunurilor deoarece “de câţiva ani de zile, asistăm la o monopolizare a agendei publice de către partide politice foarte depărtată de interesele cetăţenilor. Această agendă publică este distorsionată prin probleme false ori teme false şi se discută foarte puţin de lucrurile care cu adevărat frământă cetăţeanul.

Or, cetăţeanul este interesat foarte mult de drumuri mai bune, de pensii rezonabile, de locuri de muncă, de servicii medicale, de servicii sociale”, susţine expertul Igor Munteanu specificând că aceste subiecte aproape lipsesc în presă publică, de stat, inclusiv concernurile de mass media din R. Moldova.