Erdogan dă înapoi. Acceptă să se rejudece procesul grupului subteran Ergenekon

Pe 5 ianuarie, înainte să plece într-un turneu în Asia, premierul turc Recep Erdogan a declarat că este favorabil redeschiderii procesului pentru grupul Ergenekon, buturuga, care, după părerea mai multor analişti, a răsturnat carul premierului Turciei.

"Poziţia noastră este favorabilă. Ar trebui mai întâi să stabilim baza legală pentru noi procese", însă Ergodan nu a intrat în detalii, menţionând doar că speră să obţină sprijinul Parlamentului în această problemă.

Declaraţiile lui Erdogan au trimis o undă de şoc în Turcia şi survin la numai o zi după o întâlnire cu Metin Feyzioglu, şeful baroului, cel care a depus deja cereri pentru deschiderea unui nou proces.

Ergenekon

Ergenekon este un grup clandestin de oameni - din Armată, serviciile secrete, oameni cunoscuţi din societatea turcă, scriitori şi jurnalişti - ultra-naţionalist şi secular, înfiinţat prin anii 70 cu sprijin din partea CIA şi Pentagon-ului. Această reţea clandestină de putere era de fapt regimul din umbră, care ţinea Turcia pe un traseu pro-occidental şi pro-Israel.

Din cauza islamismului său militant Erdogan a intrat în conflict cu regimul secular instalat în anii 70 cu sprijinul armatei.

Erdogan a început să aresteze oamenii pe care îi bănuia de asociere cu Ergenekon de prin 2007, iar în 2011 a început procesul grupului. La vremea respectivă liderul partidului AKP arestase peste 500 de suspecţi, dintre care aproximativ jumătate au fost condamnaţi, în procese pe care mulţi le consideră politice.

Printre alţii, generalul Ilker Basbuğ a fost condamnat la puşcărie pe viaţă în procesele Ergenekon, împreună cu numeroşi alţi ofiţeri, condamnaţi pentru încercarea de a da jos guvernul AKP.

Rejudecarea grabnică

Avocatul Metin Feyzioğlu a anunţat că Baroul va ajuta Ministerul de Justiţie să prepare documentele legale, şi că speră ca ele să fie gata după ce Erdogan se va întoarce din turneul său asiatic la sfârşitul săptămânii.

Declaraţia surprinzătoare a lui Erdogan a apărut după ce ofiţeri superiori ai Armatei turce au cerut rejudecarea proceselor considerate politice, ale grupărilor Ergenekon şi Balyoz, afirmând că în unele cazuri, probele împotriva acestora erau fabricate.

Măsura reconciliantă extraordinară a lui Erdogan's survine după ce partidul său, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării, AKP, a fost implicat într-un scandal cu suporterii unui lider islamic moderat, Fethullah Gülen, auto exilat în Pennsylvania, care însă se bucură de o largă popularitate în cadrul poliţiei şi Justiţiei.

Scandalul de corupţie a implicat fiii a trei miniştri din cabinetul Erdogan.

Unii analişti sunt de părere că suporterii lui Gülen au orhestrat proba de corupţie.

Erdogan, încolţit de o scădere dramatică a popularităţii în rândul tinerilor, a reacţionat dând afară numeroşi ofiţeri de poliţie. El a declarat că este ţinta unui complot internaţional, iar duşmanii externi încearcă să "asasineze voinţa naţiunii" şi să dea jos guvernul.

Israel

Din 2010 după incidentul navei Navi Marmara care a culminat cu omorârea a nouă civili turci de către forţele israeliene, relaţiile dintre Turcia şi Israel s-au aflat la un minim istoric. Răcirea dintre cele două state a culminat cu un scandal de spionaj în octombrie 2013, când Turcia a dezvăluit date despre 10 spioni israelieni aflaţi în Iran. Toţi au fost condamnaţi la moarte şi împuşcaţi.