Erdogan câştigă prezidenţialele şi parlamentarele. Opoziţia nu cedează

Şeful Comisiei Electorale a Turciei, Sadi Guven, a declarat că după numărarea a peste 97% dintre voturi, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a obţinut o majoritate absolută. De asemenea, rezultatele neoficiale anunţate la televiziunea de stat au arătat că partidul de guvernământ al preşedintelui şi partenerul său din alianţa de guvernare au obţinut o majoritate în Parlament.

Principalul partid din opoziţie nu a acceptat imediat înfrângerea dar, după ce iniţial afirmase că Erdogan nu va obţine victoria în prima rundă, a declarat pur şi simplu că va continua lupta democratică “indiferent de rezultat”, potrivit Reuters.

Erdogan a declarat susţinătorilor săi în timpul unui discurs susţinut din balconul sediului partidului AK, în Ankara, după ora locală 3 a.m.: “De mâine, vom începe să lucrăm pentru a realiza promisiunile făcute poporului nostru”.

Totodată, el a promis că autorităţile, care au lansat o campanie naţională de suprimare a opoziţiei de la puciul eşuat din Turcia din 2016, vor acţiona decisiv împotriva organizaţiilor teroriste.

Erdogan, în vârstă de 64 de ani, cel mai popular politician, dar şi cel care a divizat Turcia modernă, a adăugat că forţele militare turce vor continua să “elibereze teritoriile siriene” pentru ca cei 3,5 milioane de refugiaţi sirieni din Turcia să se poată întoarce în siguranţă acasă.

Votul de duminică a marcat introducerea unei noi şi puternice preşedinţii executive de mult urmărită de Erdogan şi susţinută cu o majoritate mică într-un referendum desfăşurat anul trecut. Criticii susţin că noul sistem prezidenţial va eroda şi mai mult democraţia din statul NATO şi va pava drumul pentru o dictatură.

Victoria lui Erdogan îi oferă acestuia un nou mandat de cinci ani, însă pe baza noii Constituţii, el ar putea obţine încă un mandat începând cu 2023, prelungindu-i guvernarea până în 2028.

Un rezultat neaşteptat de bun a obţinut şi partidul naţionalist MHP, partenerul de alianţă al partidului AK, şi acest lucru s-ar putea traduce printr-o majoritate parlamentară stabilă dorită de Erdogan pentru a putea guverna liber.

Principalul rival în alegeri, Muharrem Ince din Partidul Republican al Poporului (CHP), principalul partid de opoziţie, a cerut observatorilor electorali să rămână la secţiile de votare pentru a preveni posibilele fraude electorale.

Opoziţia şi-a exprimat îndoiala în privinţa acurateţii şi încrederii cifrelor publicate de agenţia de ştiri de stat Anadolu, singura organizaţie media care a prezentat cifrele electorale oficiale.

Partidele şi ONG-urile din opoziţie au desfăşurat aproximativ 500.000 de observatori la secţiile de votare pentru a preveni fraudele.

În cadrul alegerilor parlamentare desfăşurate tot duminică, Partidul AK a obţinut 42% dintre voturi şi aliatul său MHP 11%, pe baza a 99% dintre voturi numărate.

În tabăra opoziţiei, CHP a obţinut 23% şi Partidul Democrat al Poporului, care este pro-kurd, a obţinut 11% - depăşind pragul necesar pentru a intra în Parlament. Partidul naţionalist din opoziţie Iyi a obţinut 10%.

Prezenţa la vot a fost foarte ridicată, de 87% pentru ambele alegeri, a susţinut Anadolu.

Erdogan s-a declarat un “inamic al ratelor dobânzii”, alimentând temerile că va presa Banca Centrală a Turciei să reducă costurile pentru credite în ciuda inflaţiei de două cifre.

Alegerile de duminică au avut loc pe fondul stării de urgenţă declarată de Ankara după o tentativă de lovitură de stat din 2016 pentru care Erdogan l-a învinuit pe fostul său aliat Fethullah Gulen, un cleric musulman care locuieşte în exil în SUA.

Starea de urgenţă restricţionează unele libertăţi şi permite guvernului să evite Parlamentul prin decrete, deşi Erdogan a precizat că va ridica în curând măsura.

De la evenimentele din 2016, Erdogan a desfăşurat o campanie de înlăturare a susţinătorilor lui Gulen şi ai opoziţiei din Turcia, arestând aproximativ 160.000 de persoane, potrivit datelor ONU.

Criticii, inclusiv UE, la care Turcia încă doreşte să aspire, au afirmat că Erdogan a folosit campania de suprimare pentru a strivi opoziţia. Totuşi, liderul turc a insistat că măsurile sale dure sunt necesare pentru a proteja securitatea naţională