Elveţia publică raportul parlamentar privind prăbuşirea Credit Suisse de anul trecut

Elveţia a publicat vineri un raport parlamentar îndelung aşteptat cu privire la prăbuşirea Credit Suisse de anul trecut, un eveniment care a pus sub semnul întrebării reputaţia ţării în materie de stabilitate financiară şi a generat întrebări profunde cu privire la ceea ce a mers prost, relatează Reuters.

În urma unei anchete de 18 luni, comisia parlamentară a formulat 30 de recomandări şi solicitări care, în opinia sa, ar putea contribui la prevenirea unei crize similare în viitor.

Iată mai jos câteva dintre cele mai importante:

UBS şi 'Too-Big-to-Fail' (Prea mare pentru a eşua)

UBS a cumpărat Credit Suisse în cadrul unei operaţiuni de salvare de urgenţă, rămânând astfel singura bancă de importanţă sistemică globală din Elveţia.

Guvernul trebuie să ia în considerare cât de mare este UBS în raport cu economia elveţiană faţă de băncile mari din alte ţări atunci când îşi elaborează normele „too-big-to-fail” (TBTF) şi ar trebui să acorde prioritate stabilităţii pieţei financiare, se arată în raport.

O astfel de legislaţie ar trebui să contribuie la asigurarea viabilităţii sistemului financiar elveţian şi la prevenirea crizelor financiare internaţionale.

Cu toate acestea, raportul, ale cărui concluzii sunt aşteptate să alimenteze dezbaterea privind normele TBTF actualizate, nu a oferit nicio sugestie concretă cu privire la cât mai mult capital ar trebui să deţină băncile precum UBS. Impunerea unor cerinţe de capital mai ridicate este una dintre părţile cele mai controversate şi este contestată de UBS.

Implicarea şefilor

Comitetul a ajuns la concluzia că managementul Credit Suisse a fost principalul vinovat pentru criză şi a recomandat guvernului să ia în considerare impunerea unor măsuri ample asupra băncilor cu relevanţă sistemică.

Printre opţiuni, comisia a sugerat limitarea plăţii bonusurilor atunci când afacerile merg prost, consolidarea dreptului acţionarilor de a se pronunţa cu privire la aspectele legate de stabilitate şi introducerea unei cerinţe obligatorii de 10 ani de reşedinţă în Elveţia pentru majoritatea membrilor consiliului de administraţie.

Reglementarea financiară

Deşi raportul recunoaşte că autorităţile elveţiene au reuşit să evite o prăbuşire financiară globală, autoritatea de reglementare financiară FINMA a fost criticată în mod semnificativ, reluând evaluări anterioare ale crizei.

FINMA a fost acuzată că a fost prea blândă cu banca, în special în ceea ce priveşte o decizie din 2017 care a permis Credit Suisse să utilizeze o procedură contabilă care i-a redus cerinţele de capital.

Comitetul a solicitat guvernului să introducă măsuri pentru a limita posibilităţile băncilor de a relaxa cerinţele de capital şi de lichiditate în viitor. De asemenea, a solicitat guvernului să acorde FINMA mai multe competenţe, inclusiv dreptul de a numi şi de a face de ruşine băncile mari, de a amenda managerii şi de a impune restricţii temporare privind dividendele şi răscumpărările de acţiuni.

Banca Naţională a Elveţiei (SNB) trebuie să fie împuternicită să oblige băncile de importanţă sistemică să se pregătească pentru asistenţă extraordinară în materie de lichidităţi (ELA), a constatat comisia. De asemenea, acesta a solicitat guvernului să reducă stigmatizarea în jurul unei astfel de asistenţe.

Raportul a avansat, de asemenea, ideea de a lăsa supravegherea auditului pentru băncile de importanţă sistemică exclusiv în mâinile FINMA. În prezent, o mare parte din responsabilitatea pentru această sarcină este deţinută de un alt organism cunoscut sub numele de RAB.

Sistemul public de protecţie a lichidităţilor

Comitetul a declarat că autorităţile elveţiene trebuie să aibă competenţa de a utiliza un mecanism public de protecţie a lichidităţilor în caz de criză.

Un astfel de mecanism - care furnizează efectiv lichidităţi unui creditor cu probleme, guvernul suportând riscul - a fost introdus prin lege de urgenţă în martie 2023, când Credit Suisse s-a prăbuşit. Cu toate acestea, comisia a constatat că, dacă un astfel de mecanism ar fi fost disponibil anterior, ar fi putut atenua panica care a determinat clienţii să abandoneze Credit Suisse în 2022 şi 2023.

În septembrie 2023, guvernul a propus o modificare legislativă pentru a introduce un mecanism public de protecţie a lichidităţilor. Se aşteaptă ca Parlamentul să o dezbată anul viitor.

Schimbul de informaţii

Atunci când declinul Credit Suisse s-a accelerat la sfârşitul anului 2022, unii oficiali elveţieni cheie au fost ţinuţi în necunoştinţă de cauză, discuţiile dintre principalii actori din cadrul guvernului, SNB şi conducerea Credit Suisse desfăşurându-se uneori în cadrul unor reuniuni secrete nedocumentate, iar amploarea crizei a fost minimalizată în mod repetat.

Comisia a afirmat că guvernul ar trebui să îmbunătăţească procedurile de schimb de informaţii şi să păstreze înregistrări adecvate ale reuniunilor.