Edward Snowden, împins de fantezii ideologice spre spionaj

Edward Snowden, cel care a dezvăluit informaţii strict secrete despre activitatea Agenţiei Naţională pentru Securitate (NSA), a destăinuit recent pentru The Guardian motivaţia acţiunilor sale: "Eu nu pot să permit cu bună ştiinţă Guvernului Statelor Unite să distrugă viaţa privată, libertatea internetului şi libertăţile fundamentale ale oamenilor din întreaga lume, cu această maşinărie de supraveghere masivă pe care o construiesc în secret".

"Am înţeles că mă vor face să sufăr pentru faptele mele", a adăugat Snowden.

Există unii americani care sunt idealişti şi fac din criticarea capitalismul misiunea lor în viaţă. Cei mai mulţi dintre aceştia sunt tineri de stânga, sau pro-stânga. Eu sunt pe o listă de e-mail de stânga şi citesc opiniile lor în mod regulat. Comentariile lui Snowden despre Guvernul Statelor Unite care distruge libertăţile fundamentale şi neîncrederea sa în Statele Unite sunt principalele idei care se vehiculează în acest cerc.

Există un lucru care mi-a dat o senzaţie ciudată vis-a-vis de Snowden. El a precizat că a ales Hong Kong-ul drept locul unde să dezvăluie informaţiile şi să dea interviuri, datorită politicii curajoase a Hong Kongului care respectă libertatea de exprimare şi dreptul la disidenţă politică.

Snowden a declarat că şi-a dorit să ceară azil într-o "ţară cu valori comune". Americanul mai afirmă şi că Hong Kong-ul este unul dintre foarte puţinele locuri de pe planeta care poate opune rezistenţă puterii americane.

Astfel de afirmaţii bine pregătite sunt suspecte.

Hong Kong

În primul rând, Snowden declară că a ales să se ascundă în Hong Kong pentru că sistemului juridic de acolo este solid.

Afirmaţia sa nu este însă convingătoare. De la predarea puterii către Republica Populară Chineză în 1997, locuitorii din Hong Kong simt că şi-au pierdut libertatea de care s-au bucurat în timpul domniei Marii Britanii. Lupta pentru libertate a devenit parte din viaţa locuitorilor din Hong Kong.

Doar un singur motiv ar putea explica de ce Snowden a ales să rămână în Hong Kong: este controlat de China. Potrivit unui raport din 11 iunie al Guardian, Snowden a plecat din hotelul unde era cazat pentru a trăi într-un "loc sigur". Cine i-a furnizat acest ”loc sigur” unde să se adăpostească (şi de ce) este cheia pentru a afla adevărul despre chestiunea Snowden.

În al doilea rând, Snowden ştia clar care va fi rezultatul acţiunilor sale. Cu toate acestea, identitatea sa, şi acuzaţiile aduse SUA au fost făcute publice într-un moment extrem de sensibil: în prima noapte după încheierea reuniunii la nivel înalt dintre preşedintele Obama şi preşedintele Chinei, Xi Jinping.

Imediat după ce Obama şi Xi au discutat despre atacurile hackerilor din China, Snowden era la ştiri, denunţând supravegherea telefoanelor şi internetului întreprinse de SUA. Mesajul: democraţia Americii şi respectarea drepturilor omului sunt de fapt o ipocrizie. Administraţia Obama a fost târâtă într-o mocirlă de argumente politice.

Mai mulţi internauţii chinezi au ajuns la concluzia că "toate ciorile de sub soare sunt negre", cu alte cuvinte, toate guvernele sunt la fel de rele. Însă nu se poate pune semnul egalităţii între supravegherea internetului în China şi cea care are loc la americani: obiectivele supravegherii sunt diferite pentru cele două ţări.

În timp ce SUA monitorizează din nevoia de a reduce terorismul şi a menţine securitatea publică, regimul chinez monitorizează pentru a-şi menţine conducerea.

În al treilea rând, afirmaţia lui Snowden cum că a vrut să ceară azil în Islanda este greu de înghiţit. Cu un paşaport american, în cazul în care Snowden vroia cu adevărat să zboare în Islanda şi să ceară azil acolo, ar fi putut ajunge în cel mult două zile după ce a părăsit Hawaii. În realitate, el a rămas în Hong Kong aproape 20 de zile şi nu a făcut niciun aranjament pentru o călătorie în Islanda.

A stat pur şi simplu în Hong Kong pentru că aştepta oportunitatea de a-şi dezvălui identitatea sa de informator imediat după întâlnirea Obama-Xi. Procedând astfel, eventuala sa intrare în Islanda devine ceva extrem de dificil.

Adevărata motivaţie a lui Snowden este încă necunoscută.

Orientarea de stânga şi China

De ce americanii cu orientări de stânga îmbrăţişează cu entuziasm China? Într-un web chat organizat la 17 iunie de The Guardian, Snowden neagă că a avut vreun contact cu guvernul chinez.

După ce am citit mai multe rapoarte ale The Guardian, cred că decizia care i-a schimbat viaţa lui Snowden a izvorât din orientarea lui politică. După cum a declarat Snowden pentru Guardian, el nu are încredere în sistemul politic american. În acelaşi timp, aş paria că preţuieşte fantasmele ideologice despre o China socialistă.

Stângiştii occidentali au "antecedente" vechi de simpatizare a ţărilor comuniste. Stângiştii, cum ar fi John Reed ("Zece zile care au zguduit lumea"), Edgar Snow ("Steaua Roşie peste China"), William Hinton ("Fanshen: Un documentar despre revoluţie într-un sat din China") şi Sidney Rittenberg din zilele noastre, au toţi un lucru în comun. Îmbrăţişând modelul ţărilor "socialiste", ei îşi îmbrăţişează, de fapt, propriile iluzii cu privire la ideologia comunistă. Ignoră, cu sau fără bună ştiinţă, abuzurile reale ale drepturilor omului suferite de persoanele din aceste ţări.

După moartea lui Mao Zedong, nu doar stângiştii occidentali au afinităţi pentru China, capitaliştii "o curtează" şi ei. Nu trebuie uitat însă că, atunci când investitorii occidentali merg în China pentru a se angaja într-o vânătoare de comori, atitudinile lor faţă de China sunt dictate mai degrabă de profit.

Nici ei, de altfel, nu trâmbiţează vreo mare iubire pentru sistemul politic comunist. Mai degrabă, se prezintă cu tact, drept persoane care încearcă să conducă China spre democraţie prin stimularea dezvoltării economice a Chinei.

Judecând după experienţele mele personale cu stângiştii, cred că majoritatea dintre ei sunt extrem de dezamăgiţi şi agonizează ideologic acum. Credinţa îi face să deteste capitalismul occidental şi sunt de acord cu puterile şi ţările care pretind că adoptă socialismul, în special China. Cât despre Coreea de Nord, nu o consideră ca fiind o ţară socialistă.

Snowden, cu experienţa sa în manipularea documentelor strict secrete şi atitudine sa anti-SUA, ar fi putut deveni cu uşurinţă ţinta "vânătorilor de capete" într-o anumită profesie... specială, să o numim. Din moment ce toată lumea are puncte slabe, "recrutorii" pot profita de convingerile cuiva, de dorinţa sa de bani, emoţii, hobby-uri, sau chiar nevoia de atenţie.

Între sfârşitul secolului al 19-lea şi în primii 40 de ani ai secolului 20, stângiştii a invadat lumea. Renumitul om de stat francez Georges Clemenceau a comentat o dată despre tinerii acelori timpuri: "Dacă un om nu este socialist în tinereţe, nu are inimă. Dacă nu este conservator până la 30, nu are cap. " Interesant, Snowden a luat decizia vieţii sale când avea 29 de ani.

He Qinglian este un proeminent autor şi economist chinez. Stabilită în prezent în SUA, ea a scris "Capcanele Chinei", care se referă la corupţia din reforma economică a Chinei din anii 1990 şi "Ceaţa Cenzurii: Controlul mass-mediei din China", care vorbeşte despre manipularea şi limitarea presei. Aceasta scrie regulat despre probleme contemporane sociale şi economice chineze.