Educatia, Cenusareasa politicii romanesti
Refuzul categoric de a mari salariile profesorilor afiseaza clar pozitia guvernului Romaniei fata de importanta pe care o acorda educatiei.
Primul ministru al Romaniei a sesizat la Curtea Constitutionala legea de crestere cu 50 la suta a salariilor profesorilor. Mai mult, CSAT a fost informat despre "pericolul" iminent la care se expune Romania in cazul in care profesorii vor avea o leafa decenta. Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant a cerut o lege a salarizarii de patru ani, iar proiectul de crestere a veniturilor cadrelor didactice se afla pe masa deputatilor din luna iunie. “Acum este octombrie. Cred ca trebuiau sa stie deja daca exista fonduri pentru sustinerea acestor cresteri inainte de a vota "pentru"”, declara Violeta Amariei, liderul Filialei Iasi a Federatiei.
Optica guvernantilor nostri provoaca indignare - ei par a avea ingrata misiune de a submina mereu educatia si cultura in Romania. Politica salariilor mici din invatamant este doar varful de iceberg al unei mari si profunde crize educationale in care realitatile post (sau neo)-comuniste au aruncat Romania. S-ar putea discuta mul despre anomalia intregului sistem de invatamant, anacronic si ineficace, ramas in esenta neschimbat din anii grei ai comunismului, dar aceea este o alta poveste.
Povestea care se deruleaza acum arunca in derizoriu importanta pe care o da guvernul educatiei. Ministrul finantelor argumenteaza ca educatia nu e un domeniu de productie. Macar in timpul perioadei comuniste loviturile sub centura date educatiei aveau un scop clar. Ea trebuia sa serveasca drept instrument de propaganda al partidului si era deturnata de la functia ei normala pentru ca nu era nevoie de oameni care sa gandeasca independent. A gandi era un pericol, iar partidul unic nu avea nevoie de oameni educati, bine pregatiti si informati pentru ca acestia nu i-ar fi asigurat supravietuirea. Era clar: educatia adevarata trebuia subminata.
Dar astazi? Ce face guvernul roman pentru a ajuta educatia sa-si redobandeasca adevaratul ei statut? Dupa ce a plasat ca ministri ai educatiei figuri dubioase intelectual, isi taie si ultima legatura cu ratiunea si bunul simt, aducand breasla profesorilor sub oprobiul public, instigand si invrajbind categoriile sociale. Profesorii, in viziunea guvernamentala, iau banii de la gura altor bugetari, iar un salariu acceptabil in Romania ar avea un efect devastator. Se stie ca in conditiile actuale subzistenta unui profesor de liceu nu poate fi asigurata cu salariul actual. O femeie de servici intr-o banca castiga mult mai bine. O marire cu 50 la suta le-ar fi asigurat profesorilor subzistenta si nimic mai mult. O dublare ar fi atins pragul decentei. Desi nici acest lucru nu e foarte sigur, intrucat, ”sperie doar procentul, pe hartie realitatea e alta” afirma liderii sindicali.
Dar probabil dublarea salariilor este posibila doar in cazul parlamentarilor, care sunt ”saraci”, dupa cum afirma Vadim Tudor. Probabil ca munca domnilor parlamentari este un domeniu de mare productie din moment ce li se asigura si 700 Euro lunar bani de chirie, chiar daca nici nu folosesc acele apartamente puse la dispozitia domniilor lor, iar unii au casa in Bucuresti. Cu siguranta ca ei nu duc grija zilei de maine si isi pot continua somnul dulce si in productivele sedinte din parlament.
Inainte, profesorii si elevii erau obligati sa participe la muncile campului- astfel se realiza "productivitatea” educatiei. Acum, profesori, elevi, etc. care abandoneaza scoala, merg sa faca curat in Grecia, Spania, Italia, in deplina libertate si constransi de imprejurari. Ce atata carte?... O gloata de analfabeti este mai usor de manevrat.
O tara de analfabeti ar fi tinta finala a actiunii ce trece obligatoriu prin indepartarea de scoala a unor profesori performanti. Pericolul sa fie atrasi spre aceasta profesie tineri capabili si sa se opreasca hemoragia de cadre calificate devine acum iminent prin marirea lefurilor in invatamant. Dar vai! Dusi de euforia promisiunilor electorale care i-au facut sa voteze legea maririi salariilor, parlamentarii nostri realizeaza acum ca nu vor mai avea bani de campanie daca dau bani la profesori. Saracii…Avea dreptate Vadim!
”Semnificativ pentru atentia data varfurilor scolii este semnalul pe care l-am primit de la un distins profesor din Iasi al carui elev a luat medalia de aur la Olimpiada Internationala de Fizica”, scrie Jurnalul National. ”Olimpicii au fost invitati recent la Guvern pentru a fi premiati. Premierul i-a lasat sa astepte o ora si jumatate la poarta Palatului Victoria pentru a primi un tricou si o diploma. Premiile anuntate de presa — 70-100 de milioane de lei (vechi) — au fost doar stiri de tv, banii n-au ajuns la elevi! Daca varfurile generatiei tinere sunt umilite, cum sa dai mesajul de atragere a mintilor luminate spre Romania?”
Mesajul adevarat este ca profesorii nu au voie la un trai omenesc nici sub acest regim. Educatia a primit din nou o lovitura sub centura. Țara Romaneasca n-are nevoie de profesori, cum n-avea nevoie nici in trista epoca trecuta.
Insolenta, agresivitatea, demagogia guvernantilor nostri cand vine vorba de a face ceva bun pentru tara, sfideaza flagrant toate regulile moralei si ale bunului simt. Thomas Jefferson afirma: ”La nivel de natiune sau de individ, cele mai profunde interese ale noastre nu trebuie niciodata separate de datoriile morale”. Calitatea conducatorilor intelepti din istorie a fost ca ei au pus interesele tarii mai presus de propriile interese. Calitatea conducatorilor rai este ca ei sacrifica oamenii si interesele tarii de dragul propriilor interese.
In restul Europei educatiei i se acorda un loc de seama. Liderii tarilor civilizate stiu ca fara educatie nu poate exista progres social. Categoria dascalilor este respectata pentru ca misiunea lor nu este usoara: ei trebuie sa formeze caractere si sa educe viitorii lideri de care depinde bunul mers al tarii. Din pacate in Romania se gandeste pe dos. "Prosti si multi" convine mai mult si actualului guvern…altfel, cine l-ar mai alege?
Din pacate, cei de la putere nu pot avea generozitatea de a gandi in perspectiva la propria lor tara. Daca ar face-o ar evita pericolele noii dezumanizari post-comuniste ale lipsei de morala si decenta. Platon spunea: ”Daca omul n-a primit decat o educatie defectuoasa sau rea, el devine cel mai ingrozitor animal pe care l-a produs pamantul. De aceea legiuitorul trebuie sa faca din educatia copiilor prima si cea mai serioasa din preocuparile sale."
