Economist: FMI va monitoriza în fiecare jumătate de an progresul reformelor în Moldova

Cu toate că guvernarea încearcă să convingă că în Moldova se trăieşte mai bine, datorită finanţărilor obţinute de la partenerii externi şi a creşterii economice, Sergiu Gaibu menţionează că această creştere economică nu este nici măcar la nivelul anului 2014.
Fondul Monetar Internaţional
Fondul Monetar Internaţional (bnm.md)

Recent la Chişinău s-a aflat o misiune de evaluare a Fondului Monetar Internaţional, cu care guvernul Filip a încheiat un program în 7 noiembrie 2016, făcând astfel posibilă deblocarea finanţării externe. Marţi, şeful misiunii de evaluare a FMI, Ben Kelmanson, a anunţat că va recomanda conducerii Fondului să deburseze următoarea tranşă din împrumutul de aproape 180 de milioane de dolari, urmând ca acest lucru să fie aprobat în luna aprilie, cu condiţia ca autorităţile Republicii Moldova să îndeplinească o serie de acţiuni prealabile, cum ar fi consolidarea veniturile bugetare, eficientizarea cheltuielilor şi reforma administraţiei publice.

„Acordul respectiv prevede un şir de angajamente. Focusarea cheie este pe sectorul financiar bancar, de asemenea stabilitatea fiscal bugetară, dar şi crearea unui mediu favorabil pentru business. De asemenea, pe sectorul energetic, trebuie să fie asigurate tarife corecte, nesubvenţionate de stat”, a menţionat economistul de la Institutul „Viitorul”, Sergiu Gaibu, în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă

Potrivit economistului, un lucru foarte important ar fi păstrarea balanţei bugetar fiscale, iar acţiunile Guvernului îndreptate către asigurarea planului bugetar, „să nu fie periclitat de nici un proiect mai populist, şi de asemenea să nu fie admise majorări de cheltuieli nejustificate, cum ar fi diferite subvenţii, proiecte de ameliorare a anumitor cheltuieli suplimentare la buget, care pot duce la riscul de creştere a deficitului bugetar”.

Deşi pot părea dure, de obicei, condiţiile impuse de FMI vin în echilibru, astfel încât, pentru cetăţeanul simplu, aceste condiţionalităţi ar trebui să se manifeste printr-o stabilitate a modului de utilizare a resurselor de către Guvern, care a semnat un acord cu FMI. Cât despre iniţiativa de amnistie fiscală şi liberalizare a capitalurilor, lansată de un grup de deputaţi ai majorităţii parlamentare în frunte cu preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, care a fost retrasă din Parlament marţi, economistul Sergiu Gaibu consideră că „este un risc asupra stabilităţii fiscal bugetare”.

„Evident, amnistie există, şi există sub diferite forme. O formă lejeră, sau corectă, ar putea exista. Revenirea la un asemenea proiect depinde de voinţa Parlamentului, dar acest lucru trebuie să fie făcut foarte atent. FMI a specificat că va monitoriza în fiecare jumătate de an progresul reformelor în Republica Moldova, deci se vor uita foarte atent la un proiect similar, care ar putea pune sub risc continuitatea implementării acordului respectiv şi perspectiva de debursare a banilor din partea FMI. De aceea, Parlamentul şi Guvernul trebuie să fie foarte atent la un asemenea proiect, dacă se va reveni”, a explicat Gaibu

Cu toate că Moldova a obţinut pe parcursul anului 2016 diferite forme de finanţări de la partenerii externi, iar autorităţile încearcă să convingă că situaţia economică s-ar fi îmbunătăţit şi că în Moldova s-ar trăi mai bine acum, Sergiu Gaibu precizează că „trebuie să înţelegem că această creştere economică nu este nici măcar la nivelul anului 2014”. Mai mult decât atât, economistul mai menţionează că, în prezent, în Republica Moldova există presiunea creşterii preţurilor, motivat într-o oarecare măsură şi de creşterea preţurilor la hidrocarburi pe plan mondial.