Economist: Dacă românii aleg varianta antieuropeană, moneda naţională va fi spulberată. Ar putea urma probleme cu plata pensiilor şi salariilor

Analistul financiar Adrian Negrescu a avertizat, într-o intervenţie la postul B1 TV, asupra riscurilor majore la care este expusă România în lipsa unor decizii politice coerente şi pro-europene.

Creşterea alarmantă a dobânzilor la care se împrumută statul, deprecierea monedei naţionale şi dificultăţile tot mai mari în plata pensiilor şi salariilor sunt doar câteva dintre semnalele de alarmă trasate de economist, care subliniază că o eventuală izolare politică ar putea împinge România spre o criză economică severă şi dependenţă de un ajutor de urgenţă din partea FMI.

Jurnalist: Aţi văzut, aşadar, că Banca Centrală a publicat noul curs valutar. Între timp mai vine o informaţie publicată de Profit.ro şi anume ca România se împrumută la dobânzi uriaşe în acest moment, la fel de mari precum Ungaria, Republica Moldova, deci ţări care nu sunt aşa de bine văzute în acest spaţiu şi nu au aceste democraţii consolidate, sau ca ţări din Africa. Cum vedeţi dumneavoastră aceste informaţii?

Adrian Negrescu: Va fi o misiune aproape imposibilă pentru Banca Naţională să menţină cursul la 5,1 lei, cât este în momentul de faţă, dacă românii vor alege izolarea, dacă vor alege ideile destul de legate de naţionalizări, de tot felul de închideri de companii străine. E un risc major ca leul să se deprecieze, dacă, într-adevăr, investitorii străini vor vedea, în politica guvernamentală de la Bucureşti, un risc pentru business-urile lor, pentru investiţiile în această ţară.

Vestea bună în momentul de faţă este că, într-adevăr, cursul euro s-a stabilizat în jurul valorii de 5,1 lei. Pe piaţa interbancară nu există fluctuaţii majore, dar e calmul dinaintea furtunii, ca să spun aşa, pentru că, dacă într-adevăr, decizia luată de români la vot va fi una antieuropeană, din punctul meu de vedere, moneda naţională va fi spulberată de către cei care, în momentul de faţă, susţin statul român.

Spuneaţi dumnevoastă de împrumuturile statului. Gândiţi-vă că am ajuns să împrumutăm un miliard de euro în fiecare săptămână, iar în acest moment ne este foarte, foarte greu să împrumutăm bani chiar de la băncile locale; de pe pieţele internaţionale nici măcar nu ne facem speranţe să împrumutăm în această perioadă, pentru că nu ne împrumută nimeni. La băncile locale am ajuns să ne împrumutăm cu peste 8% dobândă, cea mai mare dobândă din ultimii 3 ani.

Jurnalist: Mai cheltuie Banca Centrală acum din fondul, din rezervele pe care le are la dispoziţie, pentru a ţine acest curs euro-leu la valoarea de 5 lei şi 10 bani, cum spuneţi dumneavoastră?

Adrian Negrescu: În momentul de faţă nu există fluctuaţii majore de capital, adică nu mai sunt atât de mulţi investitori care să cumpere euro şi să vândă lei, că despre asta este vorba, sau nu mai vând titluri de stat, cum o făceau de exemplu zilele trecute, când am avut acel şoc valutar.

Am trecut de la 4,97 la 5,1 lei în două zile, e o veste bună din această perspectivă, dar pentru a menţine această stabilitate, vă spun, este absolut necesar să avem un preşedinte pro-european, să avem un guvern cu specialişti, cu expertiză şi experienţă în domeniul economic, pentru că doar în acest mod vom menţine ţara pe linia de plutire.

Altfel, ne ducem în junk, în economie nerecomandată investiţiilor şi probabil vom avea nevoie de colacul de salvare de la FMI, un ajutor financiar de vreo 30-40 de miliarde de euro care să ne menţină pe linia de plutire, dar cu măsurile pe care le ştim.

Din perspectiva modului în care tratează politica fiscală Fondul Monetar Internaţional, adică creşteri majore de taxe şi o austeritate, cum am văzut probabil în Grecia anilor de acum 10 ani şi ceva, când, atenţie, printre altele, ajunseseră grecii să nu mai poată să scoată de pe card decât în limita a 60 de euro pe zi.

Dacă vrem să ajungem în această situaţie, da, calea este deschisă, rămâne ca noi să decidem atunci când mergem la urne.

Jurnalist: Aş vrea să mai discutăm cu dumneavoastră şi următorul aspect. Înţelegem că de astăzi Ministerul Muncii începe să facă plăţile de pensii. De asemenea, Ministerul de Finanţe va achita salariile bugetarilor. Şi pensiile, şi salariile sunt achitate în acest moment, înţelegem, din fondul de rezervă. Din cauza acestor dobânzi foarte mari, cum spuneaţi dumneavoastră, nu prea reuşim să ne împrumutăm. S-a luat un singur împrumut intern, unul destul de mic, pe extern nimic disponibil. Explicaţi-ne putin.

Adrian Negrescu: 500 de milioane de lei, atât. 500 de milioane de lei am reuşit să împrumutăm de la bănci. Noi trăim, din păcate, din împrumuturi în momentul de faţă. Chiar dacă, de exemplu, Ministerul Finanţelor s-a lăudat că, în aprilie, a adunat cei mai mulţi bani la buget din taxe şi impozite în ultimii ani, asta nu înseamnă că ne ajung banii respectivi pentru a plăti pensii şi salarii.

În momentul de faţă, cum spuneaţi dumneavoastră foarte bine, noi facem aceste plăţi din fondul de rezervă de la Ministerul Finanţelor, care nu este unul foarte mare. Are undeva la nivel de 10 miliarde de euro. În momentul de faţă, ne asigură maxim două luni de zile de supravieţuire. Ei, din această perspectivă, mi-e teamă că, la un moment dat, dacă lucrurile vor merge în continuare pe această zonă izolaţionistă, s-ar putea să avem o problemă cu plata pensiilor şi salariilor.

Mai cu seama că, atenţie, noi, în momentul de faţă, pentru pensii, plătim 170 de miliarde de lei în fiecare an şi noi adunăm din taxe şi impozite undeva la nivel de 120 de miliarde. Deci, gaura-i de vreo 10 miliarde de euro anual. Trebuie să-i aducem din alte părţi, nu din contribuţiile noastre salariale.

De aceea zic că situaţia este dificilă şi, probabil, indiferent cine va veni la Palatul Cotroceni sau la Palatul Victoria după aceste alegeri, va trebui să ia nişte măsuri dure, menite să reducă cheltuielile publice şi, într-adevăr, să ne menţină pe linia de plutire, pentru că despre asta este vorba.

Vestea bună e că nu intrăm în incapacitate de plată, cum greşit şi, din punctul meu de vedere, iresponsabil, anunţa fostul premier. Nu intrăm în incapacitate de plată pentru că, în cel mai rău caz, dacă nu mai avem bani, luăm acei bani de la FMI, ne ajută şi Comisia Europeană, avem cu ce să ne onorăm obligaţiile. Dar măsurile de austeritate, măsurile coercitive, vor fi, din păcate, pe măsura acestor împrumuturi de urgenţă pe care le vom face.