După birul pe benzină, bir pe filmele româneşti

După ce apus dijmă pe carburanţi, lacul Vidraru, stâlpi, fum, alei, iazuri, jgheaburi, ochelari de soare, păsări călătoare etc., Guvernul vrea să dijmuiască şi banii cinematografiei româneşti, la a cărei dezvoltare, altminteri nu a contribuit nici măcar cu un ban.

Peste 40 de cineaşti care au adus recunoaştere României pe plan internaţional, (Cristi Puiu, Călin Netzer, Corneliu Porumboiu, Nae Caranfil, Radu Muntean, Ada Solomon, Tudor Giurgiu şi lista poate continua) protestează, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Victor Ponta şi Ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, împotriva proiectului Legii descentralizării, în care guvernul a inclus două prevederi care reduc dramatic resursele financiare ale cinematografiei româneşti.

Prima prevedere care îi nemulţumeşte pe cineaşti este Art.VI, pct 1 (Titlul III) din proiectul de lege al descentralizării, care propune modificarea Legii cinematografiei, stipulează următoarele: „o cotă-parte de 50% din sumele colectate la Fondul cinematografic se face venit la bugetele locale ale judeţelor, cu destinaţia finanţării proiectelor de reabilitare, dotare, modernizare a sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic, precum şi pentru construirea de noi cinematografe”.

Producătorii de film, regizorii, actorii etc. atrag atenţia că statul vine să ia, în condiţiile în care nu dă nimic. Cinematografia română este singura din Europa care nu primeşte niciun ban de la buget pentru producţia şi distribuţia de filme.

Chiar şi aşa, cinematografia reuşeşte totuşi de ani de zile să contribuie cu succes la construirea unei imagini pozitive a României în lume. Filmele româneşti au obţinut în doar 7 ani cele mai importante premii europene de film – Palme D’Or (Cannes), Ursul de Aur (Berlin), Academia Europeană de Film (Oscarul european) iar acum filmul “Poziţia copilului” concurează cu şanse pentru o nominalizare la Oscar şi asta fără să fi primit niciun ban de la stat.

În atari condiţii vitrege, a lua 50% din sumele colectate la Fondul cinematografic pentru a le vira la bugetele locale ale judeţelor pare un gest cel puţin abuziv.

Drept urmare, cineaştii cer păstrarea intactă a Fondului Cinematografic al CNC "şi eliminarea oricăror propuneri de micşorare a Fondului prin diferite măsuri care vizează fie diminuarea unor contribuţii la Fond fie transferuri de sume către autorităţi locale", conform scrisorii de protest adresate premierului român.

De asemenea, cineaştii contestă Art. II, pct 4-5 (Titlul III) din proiectul de lege care propune ca un număr de peste 180 de Săli de cinematograf aflate în domeniul public al statului şi în administrarea RADEF „România-Film” să treacă „în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, şi în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale”.

Măsura cerută de guvern, atrag atenţia cineaştii, va închide piaţa cinematografiei pentru filmele româneşti.

Din 2008, prin aplicarea prevederilor Legii 303/2008RADEF România Film a predat către autorităţile administraţiei publice locale un număr de 107 cinematografe, care - în prezent - cu excepţia a trei dintre ele - nu mai funcţionează conform destinaţiei iniţiale.

În prezent, mai există doar 37 de cinematografe aparţinând RADEF România Film în care se desfăşoară proiecţie curentă de film şi dacă şi pe acesta primăriile le închid există un risc iminent ca filmele româneşti, realizate cu sprijin financiar din Fondul Cinematografic, potrivit legii, să nu mai aibă unde să fie difuzate iar iubitorii de film din România să nu mai poată vedea decât filme americane comerciale prin cinematografele din Mall.

În multe oraşe din ţară, susţin cineaştii, filmele româneşti pătrund cu mare greutate la multiplexuri, unde sunt preferate filmele cu "succes comercial" gen Hollywood. Lipseşte cu desăvârşire o reţea naţională de cinematografe digitalizate care să difuzeze cu preponderenţă film românesc şi film de artă european.

În concluzie, cineaştii cer trecerea în administrarea Ministerului Culturii sau a Centrului Naţional al Cinematografiei (din domeniul public sau privat al statului, după caz) a acelor cinematografe care sunt încă funcţionale, modernizate sau cu potenţial de a fi digitalizate astfel încât cinematografia română, şi o dată cu ea iubitorii de film, să poată conta pe o reţea de 26 cinematografe care să difuzeze film românesc şi european, reţea care va putea fi administrată şi manageriată în mod unitar şi coerent.

Scrisoarea deschisă adresată premierului Ponta poate fi citită in integrum pe filmreporter.ro. Apelul este semnat de 40 de nume mari ale cinematografiei româneşti, regizori, actori, producători, directori de imagine, jurnalişti, critici de film etc.