După 26 de ani, SUA va plasa bombardiere nucleare în alertă continuă

Decizia neaşteptată a preşedintelui american Donald Trump de a modifica un ordin de urgenţă privind atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, semnat de fostul preşedinte George W. Bush, permiţând Forţelor Aeriene să recheme aproximativ 1.000 dintre piloţii săi retraşi din activitate pentru a fi soluţionată “lipsa acută de piloţi” a Pentagonului a luat prin surprindere mulţi analişti şi entităţi media. Dar un raport recent publicat ar putea explica raţionamentul din spatele deciziei lui Trump.

“Acesta este un pas suplimentar pentru a ne asigura că suntem pregătiţi”, a declarat generalul David Goldfein, şeful Statului Major al Forţelor Aeriene ale SUA, pentru Defense One într-un interviu realizat în timpul unui tur de şase zile la Barksdale şi alte baze aeriene americane care susţin misiunea nucleară. Generalul a declarat că mişcarea nu ar viza un anumit eveniment specific, ci mai degrabă ar lua în calcul realitatea situaţiei globale în care se află SUA şi “trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiţi să mergem înainte”.

Goldfein şi alţi oficiali de rang înalt din sectorul apărării au subliniat că ordinul de alertă nu a fost emis încă, dar se fac pregătiri pentru cazul în care ar sosi acest moment. Decizia va fi luată de generalul John Hyten, şeful Comandamentului Strategic american, sau generalul Lori Robinson, şeful Comandamentului Nordic al SUA. STRATCOM este responsabil de forţele nucleare ale armatei americane, în timp ce NORTHCOM de apărarea Americii de Nord.

Plasarea bombardierelor B-52 în stare de alertă este doar una dintre numeroasele decizii cu care se confruntă Forţele Aeriene în condiţiile în care armata SUA răspunde unui mediu geopolitic schimbător, care include arsenalul nuclear tot mai avansat al Coreei de Nord, maniera de abordare a preşedintelui Trump faţă de o Coree de Nord tot mai provocatoare şi forţele armate tot mai puternice şi active ale Rusiei.