Dragoş Frumosu, candidat la sectorul 2: Sunt un om detaşat de politica făcută din promisiuni niciodată respectate (interviu)

Dragoş Frumosu, candidatul Uniunii Social Liberale la funcţia de primar al sectorului 2 al Capitalei, susţine, într-un interviu acordat AGERPRES, că este "un om detaşat de politica făcută din promisiuni niciodată respectate şi de falsele idealuri".

În cazul în care va câştiga alegerile pe 10 iunie, Dragoş Frumosu îşi propune să aibă o singură prioritate - cetăţeanul. "Am ca scop dezvoltarea unei conştiinţe ecologice în rândul populaţiei, a sentimentului de dragoste şi respect pentru natură", afirmă candidatul.

AGERPRES: Ce v-a determinat să candidaţi pentru funcţia de primar şi care este atu-ul dumneavoastră în faţa contracandidaţilor?

Dragoş Frumosu: Decizia de a candida din partea USL pentru funcţia de primar al sectorului 2 am luat-o urmare a analizării evoluţiei politicii româneşti la nivel central, dar şi după îndelungi perioade de reflecţie şi meditaţie asupra bunăstării fiecărui cetăţean.

În faţa contracandidatului meu am numeroase atu-uri, dar, sintetizând, sunt convins că mă recomandă întreaga mea activitate profesională de până acum şi sunt conştient de capacitatea mea de a pune în slujba locuitorilor sectorului 2 experienţa dobândită pe plan profesional şi social. Voi fi ales deoarece am o viziune politică ce percepe cetăţeanul ca protagonist şi nu ca un spectator al deciziilor politice. Sunt un om detaşat de politica făcută din promisiuni niciodată respectate şi de falsele idealuri.

AGERPRES: Care sunt primele trei priorităţi ale mandatului dvs, dacă veţi fi ales primar?

Dragoş Frumosu: Când voi fi ales primar voi avea o singură prioritate - cetăţeanul! Îi voi asigura siguranţa printr-o colaborare eficientă cu Poliţia locală; îi voi asigura confortul prin toate mijloacele de care voi dispune, folosind banul public cu maximă înţelepciune, economisind acolo unde se poate, redirecţionând acolo unde se impune, respectiv învăţământ, sănătate, construirea de locuinţe sociale.

AGERPRES: Cum veţi rezolva problema câinilor comunitari?

Dragoş Frumosu: Problema câinilor comunitari este una serioasă, care trebuie odată pentru totdeauna tratată corespunzător. Se impune un proiect comun între toate primăriile de sector, în strânsă colaborare cu Primăria Capitalei.

Am în vedere atragerea oricărui tip de finanţare pentru construirea de noi adăposturi. Prinderea, transportul către adăpost, găzduirea acestor animale (care au devenit victime colaterale ale societăţii noastre), hrănirea lor, asigurarea asistenţei medicale de specialitate, respectând legile în vigoare privind protecţia animalelor, toate acestea presupun costuri importante. Nu în ultimul rând, crearea de noi legături la nivel internaţional cu organizaţii de profil, pentru stabilirea unui plan de adopţii.

AGERPRES: Odată cu apariţia clasei zero se înregistrează un deficit de spaţiu şcolar. În acelaşi timp, în Capitală există un deficit semnificativ de locuri în grădiniţe şi o lipsă acută de creşe. Cum vedeţi rezolvarea acestor probleme şi cu ce fonduri?

Dragoş Frumosu: Această întrebare mi-am pus-o şi eu încă de la apariţia acestei clase "zero"; dacă avem noi, oare, loc în şcoli pentru această nouă clasă, pentru a-i primi pe copiii de 5 - 6 ani într-un mediu adecvat, fără să le tulburăm dreptul la linişte şi siguranţă.

În sectorul 2 sunt unităţi şcolare (exemplu şcolile nr. 56, 10, 27, 39), unde ar trebui să se construiască clădiri noi sau să se lărgească vechile locaţii prin adăugare de clase şi de locuri de joacă pentru elevii clasei zero. Costurile necesare acestor construcţii vor fi asigurate exclusiv de la bugetul local, deoarece nu au fost cuprinse în bugetul de stat pentru anul fiscal 2012.

Clasele destinate acestor elevi trebuie să fie spaţii de sine stătătoare, în care accesul elevilor din alte clase nu va fi permis. Vor fi dotate cu mobilier adecvat, grupuri sanitare corespunzătoare vârstei acestor elevi, materiale didactice specifice care trebuie să fie asemănătoare cu cele de la grădiniţă; decorul clasei nu trebuie să fie unul ostil, ci unul care să-i facă să înţeleagă că şcoala este o parte frumoasă a vieţii, a copilăriei şi nu un chin. Aceşti copii au nevoie de un program instituţionalizat şi după-amiază, dar şcolile nu sunt pregătite să ofere servicii after-school. În cazul spaţiilor nou construite sau deja existente, dar de sine stătătoare, acestea pot deveni multifuncţionale prin dotări adecvate acestui program (paturi, mese pentru prânz, şamd).

În calitatea mea de candidat la Primăria sectorului 2, percep "clasa zero" ca pe o provocare, nu ca pe o problemă. De destinul copiilor noştri, de felul în care vor evolua generaţiile viitoare depinde evoluţia întregii noastre societăţi şi de toate acestea suntem cu toţii responsabili.

AGERPRES: Există zone în sectorul dumneavoastră neracordate la utilităţi şi străzi neasfaltate? Care sunt cele mai mari probleme şi în cât timp ar putea fi ele rezolvate?

Dragoş Frumosu: Cu cele mai mari probleme ne confruntăm în zonele cu deficit major de alimentare cu apă şi canalizare, situaţie pe care o vom remedia accesând fonduri europene prin Programul Operaţional Regional - Axa prioritară 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - potenţiali poli de creştere 1.1.A Reabilitarea infrastructurii urbane, precum şi prin alocarea de fonduri de la bugetul local. Locuitorii zonelor defavorizate din sectorul 2, care trăiesc precum în Evul Mediu, îşi riscă sănătatea în fiecare zi, iar trecătorii integritatea, deşi sunt plătitori de taxe şi impozite, ca noi toţi. Practic au aceleaşi obligaţii ca şi restul locuitorilor oraşului, dar drepturile le sunt ignorate dintotdeauna.

AGERPRES: Care este deficitul de spaţiu verde din sector şi cum vedeţi atingerea standardelor europene?

Dragoş Frumosu: Beneficiile oferite de spaţiile verzi sunt atât ecologice, sociale, cât şi economice. În ceea ce priveşte Bucureştiul, acesta se încadrează în categoria oraşelor în care percepţia populaţiei asupra calităţii mediului înconjurător (în care sunt incluse şi spaţiile verzi) este destul de scăzută. Ca urmare a tendinţei permanente de extindere a spaţiului construit, în special în ultimele două decenii, s-a înregistrat o diminuare masivă a suprafeţei spaţiilor verzi. Datorită acestei situaţii, cât şi în urma unor retrocedări haotice, a defrişării spaţiilor verzi dintre blocuri transformate ulterior în parcări, s-a ajuns ca suprafaţa medie a spaţiului verde în România să fie de numai 18 mp pe locuitor, pe când în Europa acesta este frecvent de 25 mp pe locuitor. Standardele Uniunii Europene sunt de 26 mp pe locuitor şi norma Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) este de 50 mp pe locuitor.

Bucureştiul, cel mai mare oraş al ţării, cu peste 1,9 miliarde de locuitori (respectiv 16,2% din populaţia ţării), deţine o suprafaţă medie a spaţiilor verzi de doar 9,67 mp pe locuitor, iar în sectorul 2 spaţiul verde public pentru un locuitor este de 3,73 mp, insuficient în raport cu necesarul minim al populaţiei. Există metode de ultimă generaţie care permit lărgirea spaţiului verde atât pe orizontală, cât şi pe verticală, numite tehnici de cultivare eco-compatibilă, datorită unui necesar minim de apă şi fertilizant. Voi depune toate eforturile pentru evitarea degradării şi am ca scop dezvoltarea unei conştiinţe ecologice în rândul populaţiei, a sentimentului de dragoste şi respect pentru natură.

AGERPRES: Aveţi în plan un program de anvelopare gratuită a blocurilor? Cum veţi proceda - din fonduri europene, fonduri proprii sau împrumuturi bancare?

Dragoş Frumosu: La nivelul sectorului 2 se află în derulare planul de anvelopare gratuită a blocurilor. Finanţarea lucrărilor de intervenţie se asigură după cum urmează: 50% din sumele alocate de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate cu această destinaţie anual în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, 30% din fonduri aprobate cu această destinaţie anual, din bugetele locale şi( sau din alte surse legal constituite, 20% din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari. Conform Hotărârii Consiliului Local Sector 2 nr. 42/ 2008, modificată şi completată prin HCL Sector 2 nr. 56/ 2009, cheltuielile ce revin în sarcina asociaţiilor de proprietari sunt preluate de Consiliul Local sector 2, cu excepţia contribuţiei ce revine persoanelor fizice ale căror spaţii locative au o altă destinaţie decât aceea de locuinţă şi persoanelor juridice care deţin cu orice titlu spaţiu în blocurile de locuinţe, indiferent de destinaţia acestora.

Eu voi continua proiectul aflat deja în derulare, însă cu o gestionare a banului public îndelung analizată.

AGERPRES: Aveţi în vedere parteneriate public-private care se pot realiza şi în ce domenii?

Dragoş Frumosu: În ceea ce priveşte parteneriatul public-privat, am gândit construirea unui "SPORT - MALL" ca alternativă la "SPORTUL BURGHEZ". În acest spaţiu, accesul elevilor şi studenţilor va fi liber.