Dosarul "Referendumul fraudat": Nu ştim cine a semnat pe listă, deoarece a fost cald şi am ieşit la toaletă

În dosarul "Referendumul fraudat" din 29 iulie 2012, au fost audiate vineri cca 30 de persoane la Instanţa Supremă. Martorii au explicat că nu au mers la vot sau erau plecaţi din ţară şi totuşi apăreau pe liste că au votat. Complicii lui Dragnea au afirmat că nu se consideră vinovaţi, dar ar accepta să muncească gratis, dacă sunt găsiţi vinovaţi. Membrii secţiilor de votare au venit cu explicaţii de genul că nu ştiu ce s-a întâmplat cu listele întrucât a fost cald, aglomeraţie şi au ieşit des la toaletă.

Când judecătorii de la Înalta Curte l-au întrebat pe un reprezentant al Partidului Conservator dacă a votat de mai multe ori la referendumul de demitere a lui Traian Băsescu, acesta nu a recunoscut şi a susţinut că probabil colegii de birou i-au umblat în hârtii cât a fost la toaletă. „A fost foarte cald în ziua aia şi am ieşit des la toaletă, vă daţi seama. Listele au rămas nesupravegheate, nu ştiu cine a semnat”, a susţinut conservatorul.

O persoană care muncea în Spania la data susţinerii Referendumului în anul 2012 a declarat că a sosit în ţară pe 7 august 2012 şi a constatat că 6 rude ale sale care au rămas în Spania de mai mulţi ani figurează că au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu.

Un alt martor din judeţul Teleorman a declarat în faţa judecătorilor, sub semnătură, că nepoata să nu s-a întors niciodată de când a plecat din ţară şi totuşi figurează că a votat pe 29 iulie la Referendum.

În instanţă s-au prezentat şi martori ale cărora semnături de pe listele electorale au fost falsificate. O familie întreagă era înregistrată că a fost prezentă la vot, cu toate că niciun membru nu a votat. Un membru al familiei care este ofiţer de marină în Constanţa figura, de asemenea, că a votat la Ciuperceni.

Judecătorii au cerut NUP-urile procurorilor lui Niţu

Judecătorii de la Înalta Curte au amânat procesul pentru data de 3 septembrie, când vor fi aduşi de poliţie doi martori care nu au răspuns citaţiilor. Preşedintele completului de judecată a cerut procurorului DNA să depună la dosar soluţiile pronunţate de Parchetul General în alte dosare separate din acesta cauză sau asemănătoare procesului lui Dragnea.

„Evenimentul zilei” a relatat că din mai 2013 când a fost numit Tiberiu Niţu la conducerea Parchetului General, toate dosarele privind referendumul care se aflau în lucru au primit soluţii de neîncepere a urmăririi penale.

Totodată, există dosare care au fost pe rol anterior, la care s-au dat deja condamnări, însă nu sunt definitive.

Vicepremierul Liviu Dragnea a fost trimis în judecată, în octombrie 2013, fiind acuzat că, în timpul referendumului din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, a creat şi coordonat un sistem de fraudare a voturilor. Acesta a fost ajutat de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt.

Dosarul Dragnea

În rechizitoriul dosarului, procurorii susţin că s-a dovedit cu expertize că voturile la referendumul pentru demiterea preşedintelui Băsescu din 2012 au fost fraudate. Procurorii au identificat cinci metode de fraudă: s-au falsificat listele de alegători din localitate, s-au obţinut voturi în numele căpşunarilor şi pe numele morţilor, s-au efectuat fraude cu urna mobilă şi au fost mituiţi pedeliştii din secţiile de votare.

Conform procurorilor, principalul obiectiv al acţiunii de fraudare de care este acuzat Dragnea este sistemul informatic utilizat de liderul PSD. Acest sistem era compus din mai multe servere, un soft şi un call-center, sistemul fiind conceput pe trei nivele, pe o structură piramidală. Primul palier era constituit din aproximativ 14.000 de utilizatori care erau conectaţi la sistem prin intermediul telefoanelor mobile.

Conform rechizitoriului, aceşti utilizatori transmiteau două informaţii către serverele care centralizau datele: prima informaţie era prezenţa la urne, iar o a doua informaţie era numărul de voturi DA şi NU exprimate în secţiile de votare. Nu toţi cei 14.000 de utilizatori au trimis date referitoare la numărul de voturi DA şi NU din fiecare secţie de votare. În sistem s-au înregistrat peste 4.000 de mesaje conţinând date privind voturile pentru şi împotriva suspendării, care au venit de la peste 3.000 de utilizatori ai sistemului.

Cu ajutorul sistemului informatic, Liviu Dragnea a transmis mesaje preşedinţilor de secţie şi preşedinţilor filialelor PSD. Procurorii arată că fizic mesajele nu erau tastate de Dragnea, dar el elabora mesajele şi aproba trimiterea lor prin sistem. Dragnea a trimis mesaje precum: "Pentru fiecare secţie se va face o listă a cetăţenilor care nu au venit la vot. Daţi-o membrilor PSD şi PNL să meargă la ei acasă şi să-i aducă să voteze".