Dosarul "Referendumul" din nou pe rolul Înaltei Curţi. În rolul principal, Liviu Dragnea

UPDATE: Înalta Curte a stabilit următorul termen al procesului pentru data de 14 decembrie.

La ieşirea din sediul instituţiei, întrebat de presă dacă se va retrage din viaţa politică în cazul în care va fi condamnat, Dragnea a raspuns: "Acuma nu avem această situaţie (...) Alte declaraţii nu fac.", relatează HotNews.

***

UPDATE: Procesul a început în jurul orei 14.00, completul de judecată fiind condus de Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu.

Potrivit evz.ro, Dragnea a dat declaraţii în faţa magistraţilor, respingând acuzaţiile ce i se aduc şi în temeiul cărora a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare în procesul pe fond.

"Mă consider nevinovat. După ce am citit motivarea am considerat că trebuie să fac precizări în sprijinul meu. Cu privire la acuzaţia privind adresa despre tombole, vreau să precizez că nu am ştiut de existenţa lor şi nu eu am trimis adresă pentru tombole. Se arată în prima hotărâre, că a două zi după ce am anulat adresa către teritoriu. Eu am aflat a doua zi, după ce m-am uitat pe registrul intrări ieşiri. Pe registru era trecut doar adresa tombolei. Firesc, am cerut să fie trimisă o adresă de anulare a adresei iniţiale. Eventuală pedepsire a staffului cu privire la faptul că au trimis o adresă fără ştiinţa mea. Nu am luat nicio măsură administrativă deoarece au mai fost astfel de situaţii. În campanie se trimit multe adrese trimise şi primite de voluntari.", a adeclarat Dragnea.

Reamintim că, potrivit DNA, Dragnea a transmis două adrese, în 12 şi 13 iulie 2012, organizaţiilor judeţene ale PSD, preşedinţilor şi directorilor de campanie ale acestora şi primarilor PSD din ţară, prin care, pentru obţinerea participării la vot a cel puţin 60 la sută dintre alegători, "li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, de asemenea, să propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi administrativ-teritoriale".

"Către Organizaţia PSD, În atenţia Preşedintelui, Primarilor PSD, Având în vedere perioada concediilor de vară care poate afecta buna desfăşurare a Referendumului naţional din 29 iulie 2012 în ceea ce priveşte posibilitatea exercitării dreptului la vot, vă rog urgent ca propunerile pe care le fac primarii pentru delimitarea secţiilor de votare în vederea emiterii ordinului Prefectului să aibă în vedere ca secţiile de votare să fie organizate şi în staţiunile turistice care nu sunt unităţi administrativ-teritoriale. Exemple: - Primăria Mangalia să aibă în vedere să fie organizate secţiile de votare şi în staţiunile care îi aparţin administrativ - Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp. Primăria Constanţa să aibă în vedere să fie organizate secţii de votare în staţiunea Mamaia (n.n. se miza pe prezenţa covârşitoare a alegătorilor la mare şi obţinerea, prin orice mijloace, a voturilor acestora). Cu prietenie", scria Liviu Dragnea în adresa din 12 iulie 2012, citată de Mediafax.

***

UPDATE: Preşedintele PSD a ajuns la Înalta Curte, dar termenul a fost amânat pentru ora 12:00. Dragnea a anunţat că vrea să facă unele precizări în faţa instanţei, relatează digi24.ro.

***

Magistraţii Înaltei Cuti judecă, luni, un nou termen în dosarul fraudării referendumului din 2012, dosar în care liderul PSD, Liviu Dragnea a fost condamnat la un an închisoare cu suspendare, relatează Realitatea.net.

La primul termen al apelului, judecat în septembrie a.c., aproape jumătate dintre cei 75 de inculpaţi au declarat că nu şi-au angajat avocaţi, motiv pentru care procesul a fost amânat.

Potrivit publicaţiei Adevărul, la termenele trecute, martorii în dosar au susţinut în faţa magistraţilor că, deşi semnăturile lor există pe listele electorale, nu au votat, unii dintre ei chiar precizând că în ziua cu pricina erau plecaţi din ţară. Un martor a afirmat că nici el, nici soţia şi fiica lui nu au fost la vot, dar în dreptul numelor lor apăreau semnături. Alţi martori au precizat că au votat la referendum, însă nu la secţiile de votare la care sunt arondaţi, ci în localităţile în care se aflau în acea zi, astfel că semnăturile lor nu trebuiau să se găsească pe listele de votare din judeţul Teleorman.

Reamintim că pe 15 mai a.c. Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Decizia a fost atacată cu apel. Între timp, Dragnea a fost ales preşedinte al PSD, în urma demisiei lui Victor Ponta, trimis în judecată în dosarul Turceni-Rovinari.

Dosarul "Fraudă la Referendum"

Dosarul "Fraudă la Referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, a fost înregistrat la ÎCCJ în 7 octombrie 2013 iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie. În dosar sunt implicaţi preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din Teleorman, Vrancea şi Gorj şi observatori din partea unor ONG-uri, precum şi membri de partid care l-ar fi ajutat pe Liviu Dragnea, este unul de notorietate.

Dragnea a fost acuzat de procurori că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, din 29 iulie 2012, care să garanteze validarea acestuia.

În conformitate cu DNA, actualul ministru ar fi creat şi coordonat un sistem naţional de influenţă prin care ar fi fraudat votul la referendum, din anchetele procurorilor reieşind că acesta ar fi folosit 10 metode diverse în scopul fraudării votului - precum votul multiplu, turismul electoral, dar şi falsificarea de semnături.

Din anchetă a reieşit că pe listele electorale erau zeci de semnături falsificate care vizau persoane plecate în străinătate, în vârstă, bolnave, nedeplasabile, sau chiar decedate. Autorităţile locale s-au mobilizat atât de exemplar încât în unele localităţi prezenţa la urne a fost de 185%

Procurorii DNA susţin că dispoziţiile date de Liviu Dragnea erau executate de către primari USL, liderii din teritoriu ai USL sau de către preşedinţii secţiilor de votare. Dragnea ar fi fost susţinut în fraudarea Referendumului de aproape 100 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, judeţele monitorizate de procurori.

Conform rechizitoriului, după ce Liviu Dragnea transmitea mesajele către liderii locali sau preşedinţii secţiilor de votare, aceştia intrau în acţiune şi duceau alegătorii la vot sau fraudau votul.