Donald Trump anunţă tarife vamale de 30% pentru bunurile provenite din UE şi Mexic

Donald Trump a anunţat sâmbătă că bunurile importate din Uniunea Europeană şi Mexic vor fi supuse unui tarif vamal american de 30% începând cu 1 august, potrivit unor scrisori publicate pe propria platformă de social media, Truth Social, citate de The Guardian.

Decizia de a impune tarife Uniunii Europene a luat prin surprindere capitalele europene, în condiţiile în care Comisia Europeană şi reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, petrecuseră mai multe luni negociind un acord considerat acceptabil de ambele părţi.

Acordul de principiu prezentat lui Trump miercuri presupunea un tarif de 10%, de cinci ori mai mare decât cel de dinainte de Trump, pe care UE deja îl descria drept „dureros”.

Miniştrii Comerţului din UE se vor reuni luni într-un summit programat anterior şi vor fi supuşi presiunii din partea unor state membre pentru a reacţiona dur, prin aplicarea unor măsuri de retorsiune în valoare de 21 miliarde de euro, suspendate până la miezul nopţii în aceeaşi zi.

În scrisoarea adresată liderului Mexicului, Trump a recunoscut că ţara a fost de ajutor în reducerea fluxului de imigranţi ilegali şi de fentanyl către Statele Unite. Cu toate acestea, a declarat că Mexicul nu a făcut suficient pentru a opri transformarea Americii de Nord într-un „teren de joacă al traficului de droguri”.

„Am avut ani la dispoziţie pentru a discuta relaţia comercială cu Uniunea Europeană şi am ajuns la concluzia că trebuie să ne îndepărtăm de aceste deficite comerciale mari, persistente şi de durată, generate de politicile voastre tarifare şi non-tarifare şi de barierele comerciale. Relaţia noastră a fost, din păcate, departe de a fi reciprocă”, a menţionat Trump în scrisoarea către UE.

Claudia Sheinbaum a declarat sâmbătă că este sigură că se poate ajunge la un acord înainte ca tarifele anunţate de Trump să intre în vigoare pe 1 august. Aflat la un eveniment în statul mexican Sonora, preşedintele mexican a adăugat că suveranitatea Mexicului nu este niciodată negociabilă.

Tariful mai ridicat decât cel anticipat a afectat speranţele UE de a detensiona situaţia şi de a încheia un acord comercial, riscând declanşarea unui război comercial ce ar putea afecta bunuri cu marjă mică de profit, cum ar fi ciocolata belgiană, untul irlandez sau uleiul de măsline italian.

UE a fost informată de majorarea tarifelor înainte de anunţul oficial al lui Trump pe reţelele de socializare.

Într-o scrisoare adresată UE, Trump a avertizat că Uniunea va plăti un preţ dacă va riposta:

„Dacă, din orice motiv, decideţi să vă măriţi tarifele şi să ripostaţi, orice procent alegeţi va fi adăugat la cei 30% pe care îi percepem deja.”

Reacţiile liderilor europeni

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că tariful de 30% va „perturba lanţurile de aprovizionare transatlantice, în detrimentul companiilor, consumatorilor şi pacienţilor de pe ambele maluri ale Atlanticului”.

Ea a afirmat că UE este una dintre cele mai deschise economii din lume şi speră încă să-l convingă pe Trump să renunţe la această măsură:

„Rămânem pregătiţi să lucrăm în vederea unui acord până la 1 august. În acelaşi timp, vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea unor contramăsuri proporţionale, dacă va fi necesar.”

Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut Uniunii să „apere cu hotărâre interesele europene”. Exprimând „dezaprobarea foarte fermă” a Franţei faţă de anunţul lui Trump, Macron a îndemnat UE să „intensifice pregătirea unor contramăsuri credibile prin mobilizarea tuturor instrumentelor de care dispune”, dacă nu se ajunge la un acord până la 1 august.

Ministra germană a Economiei Katherina Reiche a îndemnat UE să „negocieze într-un mod pragmatic”, în timp ce Federaţia Industriilor Germane (BDI) a avertizat că un conflict comercial între cele două părţi „afectează redresarea economică, capacitatea de inovare şi, în cele din urmă, încrederea în cooperarea internaţională”.

Prm-ministra Italiei, Giorgia Meloni, a făcut apel la „bunăvoinţă... pentru a ajunge la un acord echitabil care să întărească Occidentul ca ansamblu”. Ea a adăugat că ar fi lipsit de sens să se declanşeze un război comercial între cele două maluri ale Atlanticului şi a avertizat împotriva „polarizării”.

Decizia de a majora tarifele va reprezenta şi un test pentru capacitatea lui Trump de a acţiona cu bună-credinţă în cadrul negocierilor. Bruxelles-ul va vedea această ameninţare drept o manevră a lui Trump pentru a obţine concesii suplimentare din partea UE, bloc pe care l-a descris anterior drept „mai ticălos decât China” în materie de comerţ.

Bernd Lange, preşedintele Comisiei de Comerţ din Parlamentul European, a declarat sâmbătă că Bruxelles-ul ar trebui să reacţioneze imediat cu contramăsuri la ameninţarea „scandaloasă” a lui Trump de a majora tarifele pe importurile din UE.

UE negociase intens cu Washingtonul de mai bine de trei săptămâni şi făcuse concesii, a spus Lange.

„Este o lipsă totală de respect să creşti tarifele pentru bunurile europene anunţate pe 2 aprilie de la 20% la 30%. Este o palmă dată negocierilor. Nu aşa tratezi un partener comercial esenţial”, a declarat el pentru Reuters.

Deşi Trump a indicat mai devreme în această săptămână că noile tarife – impuse şi unor mari economii precum Japonia, Coreea de Sud şi Brazilia – nu se vor aplica înainte de 1 august, ultima sa tactică va genera neîncredere.

Europa ar trebui să declare clar că aceste „practici comerciale neloiale” sunt inacceptabile, a mai spus Lange.

„Am amânat implementarea primei etape a contramăsurilor noastre, dar sunt convins că ele trebuie aplicate imediat. Prima listă de contramăsuri trebuie activată luni, aşa cum a fost planificat, iar a doua listă ar trebui să urmeze în scurt timp”, a adăugat acesta.

Preşedintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a minimalizat impactul ameninţării cu tarife de 50%. Atât Trump, cât şi Lula s-au arătat deschişi la negocieri, deşi Lula a adăugat:

„Trump putea să sune, dar în schimb a postat vestea pe site – o lipsă totală de respect, tipică pentru comportamentul său faţă de toţi.”

Chiar dacă Trump ar fi fost de acord cu propunerea pusă pe masa sa miercuri, ar fi fost oricum nevoie de negocieri suplimentare pentru a redacta un text legal care să poată fi înregistrat oficial de guvernul SUA – un proces în sine riscant.

Regatul Unit, de exemplu, a avut nevoie de şapte săptămâni pentru a-şi înregistra acordul, în care era inclusă promisiunea de reducere a tarifelor pentru exporturile auto de la 27,5% la 10%. Totuşi, tariful zero pentru industria siderurgică britanică nu a mai fost menţionat în forma finală.

Douglas Holtz-Eakin, fost director al Biroului Bugetar al Congresului şi preşedinte al think tank-ului de centru-dreapta American Action Forum, a afirmat că scrisorile demonstrează că în ultimele trei luni nu au avut loc negocieri comerciale serioase. El a subliniat că naţiunile discută între ele despre cum să îşi minimizeze expunerea la economia SUA şi la Trump.

„Ei îşi petrec timpul discutând între ei despre cum va arăta viitorul, iar noi am fost excluşi”, a spus Holtz-Eakin, adăugând că Trump foloseşte scrisorile pentru a cere atenţie, însă „la final, acestea sunt scrisori adresate altor ţări despre taxe pe care le va impune propriilor cetăţeni.”

Noua taxă încheie o săptămână tumultoasă pentru UE, în care Trump a anunţat luni o prelungire a negocierilor până la 1 august, iar marţi a spus că UE va primi „probabil” o scrisoare cu noua cotă tarifară în 48 de ore, afirmând că blocul a trecut de la a fi „foarte dur” la „foarte amabil”.

Diplomaţii au considerat însă mesajul ca fiind unul ambiguu, în condiţiile în care Trump a susţinut că încă discută cu negociatorii europeni, dar s-a arătat nemulţumit de politicile UE faţă de companiile tech americane.