Doar 10% dintre directorii executivi români au raportat penalizarea încălcării politicilor anti-mită

Doar 10% dintre directorii executivi români, participanţi la un studiu global Ernst & Young de monitorizare a problematicii fraudelor, au raportat penalizarea încălcării politicilor anti-mită şi anti-corupţie, pe când acest procent ajunge la 45% la nivel mondial.

”Rezultatele din România ale studiului prezintă faptul că, în ciuda riscurilor cunoscute care însoţesc comportamentul necorespunzător şi practicile corupte, în comparaţie cu restul lumii (84%), un număr mai redus de participanţi (68%) au confirmat existenţa unei comunicări interne privind acţiunile anti-mită şi anti-corupţie din partea membrilor conducerii executive”, se arată într-un comunicat transmis joi de firma de audit .

Astfel, doar 10% dintre participanţii români au raportat penalizarea încălcării politicilor anti-mită şi anti-corupţie, pe când acest procent ajunge la 45% la nivel mondial.

Autorii studiului cred că multe organizaţii au fost expuse, unor riscuri suplimentare, nedesfăşurând o analiză diagnostic anti-corupţie adecvată înainte şi după achiziţii. În unele zone ale lumii, frecvenţa studiilor este redusă, 39% dintre dintre repondenţi români menţionând că desfăşoară această analiză, 32% în China, 9% în Nigeria.

Peste o treime dintre respondenţi la nivel global consideră că, în ţara lor, corupţia este larg răspândită iar în cazul pieţelor emergente această percepţie este şi mai ridicată, respectiv în Brazilia - 84%, Indonezia - 72% sau Turcia - 52%. Fraudele asociate situaţiilor financiare rămân un risc important în numeroase jurisdicţii.

”Consiliile de Administraţie sunt considerate de organismele de reglementare şi de acţionari responsabile pentru gestionarea acestor provocări, fiind supuse unor presiuni intense. Totuşi, peste jumătate dintre respondenţii din cadrul conducerii executive consideră că este necesar ca membrii Consiliului de Administraţie să cunoască mai în detaliu afacerea pentru a putea avea un rol de mecanism de protecţie. Membrii conducerii executive nu oferă un mesaj unitar - tonul corect dat de conducere fiind diminuat de incapacitatea de a sancţiona comportamentul neadecvat”, potrivit analizei globale.

De asemenea, aproape 50% dintre respondenţi consideră că, în pofida declaraţiilor ferme ale conducerii privind angajamentul faţă de politicile anti-mită şi anti-corupţie, persoanele implicate în astfel de cazuri nu sunt penalizate pentru încălcarea acestor prevederi.

”Directorii economici sunt printre cei mai influenţi membri ai conducerii executive, care raportează Consiliului de Administraţie aspectele privind frauda, mita sau corupţia. Din răspunsurile date de cei aproape 400 de directori financiari care au participat la studiu reiese, însă, că un număr redus, dar îngrijorător, dintre ei ar putea fi implicat în astfel de cazuri”, susţin autorii analizei.

Analiza subliniază că 15% dintre directorii financiari care au participat la studiu au declarat că ar fi dispuşi să plătească pentru a câştiga o afacere, iar 4% au declarat că ar fi dispuşi să falsifice rapoartele privind performanţele financiare ale companiei.

”Acest grup de membri ai conducerii executive nu este mare ca număr absolut, dar, ţinând cont de răspunderea acestora, reprezintă un risc uriaş pentru organizaţiile lor şi pentru Consiliile lor de Administraţie” reiese din studiu.

În conformitate cu punctul de vedere al Ernst & Young, studiul prezintă modul în care companiile se luptă pentru a stabili un echilibru între dezvoltare şi comportamentul etic de afaceri.

Peste 1.700 de directori executivi, inclusiv directori economici şi şefi de departamente juridice, de conformitate şi audit intern, din 43 de ţări au fost intervievaţi cu privire la atitudinea lor faţă de fraudă, mită şi corupţie. Studiul a fost desfăşurat şi în România, pe un segment reprezentativ de 50 de participanţi.