BCE: România nu îndeplineşte toate condiţiile economice şi juridice pentru aderarea la zona euro

România nu îndeplineşte încă toate condiţiile economice şi juridice necesare aderării la zona euro, potrivit raportului de convergenţă al Băncii Centrale Europene (BCE).

Banca Centrală Europeană a publicat miercuri Raportul de convergenţă 2012, care evaluează progresele înregistrate de opt state membre ale Uniunii Europene (UE) în îndeplinirea obligaţiilor privind realizarea Uniunii Economice şi Monetare (UEM).

Raportul vizează Bulgaria, Republica Cehă, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România şi Suedia. Acesta analizează dacă aceste ţări au atins un nivel înalt de convergenţă sustenabilă (convergenţă economică) şi examinează gradul de îndeplinire a criteriilor juridice impuse băncilor centrale naţionale pentru a deveni parte integrantă a Eurosistemului (convergenţă juridică).

În evaluarea sustenabilităţii convergenţei, raportul are, de asemenea, în vedere atât noul cadru consolidat de guvernanţă economică al UE, cât şi soliditatea mediului instituţional din fiecare ţară, inclusiv în domeniul statistic.

Astfel, pe parcursul perioadei de referinţă de 12 luni cuprinsă între aprilie 2011 şi martie 2012, valoarea de referinţă utilizată pentru criteriul stabilităţii preţurilor a fost de 3,1%. Această valoare a fost calculată prin adăugarea a 1,5 puncte procentuale la media aritmetică neponderată a ratei inflaţiei IAPC pe parcursul celor 12 luni în Suedia (1,3%), Irlanda (1,4%) şi Slovenia (2,1%). În perioada de referinţă, trei dintre ţările analizate în raport (Bulgaria, Republica Cehă şi Suedia) au înregistrat rate medii anuale ale inflaţiei inferioare valorii de referinţă. În celelalte cinci ţări, inflaţia s‑a plasat la valori mult superioare celei de referinţă, în pofida mediului economic relativ nefavorabil din cele mai multe ţări.

Cu excepţia Suediei, toate ţările analizate constituie, la data raportului, obiectul unei decizii a Consiliului UE privind existenţa unui deficit excesiv. În anul 2011, Bulgaria, Suedia şi – ca urmare a unor măsuri temporare – Ungaria au înregistrat o pondere a deficitului bugetar în PIB în concordanţă cu valoarea de referinţă. În cazul celorlalte ţări, ponderea deficitului bugetar în PIB a depăşit nivelul de 3%, deşi aceasta s‑a redus comparativ cu anii precedenţi. Pentru anul 2012, pe baza politicilor cunoscute în prezent, Comisia Europeană preconizează menţinerea ponderii deficitului bugetar în PIB peste nivelul de referinţă de 3% numai în Lituania (3,2%).

Cu excepţia Ungariei, toate ţările analizate au înregistrat, în anul 2011, o pondere a datoriei publice inferioară valorii de referinţă de 60% din PIB. Potrivit proiecţiilor Comisiei Europene, se anticipează că această evoluţie va rămâne nemodificată în anul 2012.

Dintre ţările analizate în actuala ediţie a Raportului de convergenţă, Letonia şi Lituania participă în prezent la mecanismul cursului de schimb II (MCS II). Monedele ambelor state membre au făcut parte din MCS II timp de peste doi ani înainte de evaluarea stadiului convergenţei şi niciuna dintre parităţile centrale ale acestora nu a făcut obiectul unei devalorizări în perioada analizată.

Potrivit raportului, pe parcursul intervalului de referinţă de 12 luni cuprins între luna aprilie 2011 şi luna martie 2012, valoarea de referinţă pentru criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung a fost de 5,8%. Acest rezultat a fost obţinut prin adăugarea a 2 puncte procentuale la media ratelor dobânzilor pe termen lung la obligaţiunile guvernamentale pe parcursul celor 12 luni în Suedia (2,2%) şi Slovenia (5,4%), două dintre cele trei ţări cu cele mai bune rezultate din perspectiva stabilităţii preţurilor. Irlanda, a treia ţară, a fost exclusă din calculul valorii de referinţă, întrucât, având în vedere nivelurile ridicate ale primelor de risc, determinate de particularităţile economiei, care predomină în prezent pe pieţele financiare, ratele dobânzilor pe termen lung asociate obligaţiunilor guvernamentale irlandeze nu constituie, în prezent, un reper corespunzător pentru evaluarea progreselor înregistrate în procesul de convergenţă economică.

În perioada de referinţă, şase dintre cele opt ţări analizate (Bulgaria, Republica Cehă, Letonia, Lituania, Polonia şi Suedia) au înregistrat rate ale dobânzilor pe termen lung egale sau inferioare valorii de referinţă de 5,8% aferente criteriului de convergenţă privind ratele dobânzilor. Numai în Ungaria şi România randamentele obligaţiunilor guvernamentale au depăşit această valoare de referinţă.

Totodată, cadrul juridic nu este pe deplin compatibil cu toate cerinţele privind adoptarea euro prevăzute în Tratate şi în Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) şi al BCE în niciuna dintre cele opt ţări analizate, mai arată raportul. În toate aceste ţări se menţin incompatibilităţi cu privire la independenţa băncii centrale. În special, acestea se referă la independenţa instituţională, personală şi financiară a băncilor centrale. În plus, în toate ţările analizate, cu excepţia Lituaniei, există incompatibilităţi cu privire la interdicţia de finanţare monetară, precum şi la integrarea juridică a băncilor centrale respective în Eurosistem.

Prin elaborarea acestui raport, BCE respectă cerinţa prevăzută în articolul 140 din Tratat de a raporta Consiliului UE, cel puţin o dată la doi ani sau la solicitarea unui stat membru al UE care face obiectul unei derogări, cu privire la „progresele efectuate de statele membre care fac obiectul unei derogări în îndeplinirea obligaţiilor care le revin pentru realizarea uniunii economice şi monetare”.

În prezent, zece state membre ale UE nu sunt încă participante cu drepturi depline la UEM. Două dintre acestea, respectiv Danemarca şi Regatul Unit, beneficiază de un statut special, în conformitate cu dispoziţiile protocoalelor relevante anexate la Tratat. Ca urmare, pentru aceste două ţări vor fi întocmite rapoarte de convergenţă numai la solicitarea acestora.