DNA a confiscat 107 milioane de euro, bani de la corupţi

Instanţele judecătoreşti au confiscat, în anul 2012, peste 107 milioane de euro, în cadrul dosarelor instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie, a declarat, luni, Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al DNA.

În cadrul conferinţei internaţională cu tema "Confiscarea extinsă: cât recuperăm?" Codruţa Kovesi a reiterat o idee dragă Monicăi Macovei, fost ministru a justiţiei, şi anume că pentru a realiza scopul legii penale este esenţial ca infractorii să nu beneficieze de profiturile obţinute. Doar deposedarea de profiturile obţinute ilegal îi poate descuraja cu adevărat pe infractori.

În sprijinul afirmaţiei sale, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a citat un studiu care relevă că infractorii acceptă mai uşor să stea în închisoare decât să piardă bunurile dobândite ilicit.

Confiscarea averilor dobândite are un important rol social, şi anume redă încrederea populaţiei în buna funcţionare a justiţiei în sat, restituind, în acelaşi timp, bugetului de stat, banii recuperaţi de la infractori.

"Un sistem eficient de recuperare a bunurilor contribuie, în acelaşi timp, la creşterea încrederii publicului în justiţie, din această perspectivă fiind important ca o persoană condamnată pentru corupţie să nu îşi păstreze averea dobândită prin infracţiuni. În plus, sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat în această perioadă", a mai declarat Kovesi.

Kovesi a vorbit şi despre problemele pe care trebuie să le surmonteze procurorii în deposedarea infractorilor de bunurile dobândite ilicit:

”Prima problemă ţine de mentalitate şi aici mă refer la proactivitate, în sensul că atât poliţiştii, cât şi procurorii şi judecătorii trebuie să fie mult mai activi în a identifica bunuri, a aplica măsuri asiguratorii şi a dispune confiscarea extinsă. O a doua problema este de natură legislativă şi pleacă de la impedimentul prevăzut în Constituţie, dar care este suplinit prin legea confiscării extinse şi a treia problema este aceea că trebuie să verificăm mult mai atent ce se întâmplă cu bunurile care sunt confiscate sau cu bunurile care sunt sechestrate. (…) Finalitatea tocmai aceasta este: să-l deposedezi pe cel care deţine bunuri ilicite de aceste bunuri”, a menţionat Kovesi.

Organele fiscale, a afirmat Kovesi, reuşesc să recupereze doar un procent neînsemnat din sumele confiscate prin hotărâri definitive, unul dintre principalele motive fiind dificultatea de a identifica bunurile aparţinând persoanelor condamnate, în dosarele în care nu s-au dispus măsuri asiguratorii preventive pe parcursul procesului penale.

Bunuri dobândite ilicit sunt deseori ascunse prin acte juridice fictive, prin folosirea unor companii offshore sau a unor conturi bancare deschise în alte jurisdicţii, ceea ce îngreunează identificarea lor, a precizat Kovesi..

"În condiţiile în care cele mai importante sume cu privire la care s-a dispus confiscarea se regăsesc în cauze instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie - în cursul anului 2012 dispunând confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în valoare de 107.365.000 de euro - este esenţial ca în aceste cauze să fie sechestrate toate bunurile provenite din infracţiuni", a mai declarat Kovesi.

Având în vedere faptul că DNA este prima structură de parchet care a aplicat confiscarea extinsă, Kovesi consideră s că în cadrul DNA trebuie să existe o structură specializată de investigaţii financiare, complementară celor care realizează urmărirea penală pentru fapte de corupţie şi care să realizeze profilul financiar al persoanei cercetate.

"O asemenea structură poate avea rolul unui proiect pilot pentru întreg sistemul judiciar, astfel încât, în funcţie de eficienţa ei, să poată fi luată o decizie cu privire la oportunitatea extinderii la nivelul tuturor organelor de urmărire penală", a precizat Codruţa Kovesi.

Pentru realizarea acestui deziderat, procurorul şef al DNA i-a propus ministrului Justiţiei suplimentarea numărului de posturi de poliţişti în cadrul Direcţiei. Costurile pe care le presupune această măsura ar fi acoperite în timp din veniturile suplimentare aduse la buget prin confiscarea bunurilor provenite din infracţiuni, a precizat Kovesi.