Discuţiile de la Istanbul dintre Rusia şi Ucraina s-au încheiat. Au durat mai puţin de o oră
focus
Negocierile dintre delegaţiile rusă şi ucraineană s-au încheiat la Istanbul, şi au durat mai puţin de o oră. După un scurt discurs de deschidere rostit de ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, dialogul dintre părţle beligerante s-au desfăşurat cu uşile închise.
Potrivit unei surse TASS, nu va exista o continuare a celei de-a treia runde de negocieri.
Rusia şi Ucraina au discutat miercuri despre noi schimburi de prizonieri în cadrul unei scurte sesiuni de negocieri de pace la Istanbul, însă părţile au rămas departe de un acord privind termenii unui armistiţiu şi o posibilă întâlnire între liderii celor două ţări, scrie Reuters.
„Avem progrese pe plan umanitar, dar niciun progres privind încetarea ostilităţilor”, a declarat şeful delegaţiei ucrainene, Rustem Umerov, după discuţiile care au durat doar 40 de minute.
El a spus că Ucraina a propus o întâlnire până la sfârşitul lunii august între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi preşedintele rus Vladimir Putin.
„Prin acceptarea acestei propuneri, Rusia poate demonstra clar o abordare constructivă”, a adăugat el.
Şeful delegaţiei ruse, Vladimir Medinski, a declarat că o întâlnire între lideri ar trebui să aibă drept scop semnarea unui acord, nu „să discute totul de la zero”.
El a reiterat apelul Moscovei pentru o serie de încetări temporare ale focului, cu durate de 24–48 de ore, pentru a permite recuperarea corpurilor neînsufleţite. Ucraina spune că doreşte un armistiţiu imediat şi de durată mult mai lungă.
Discuţiile au avut loc la puţin peste o săptămână după ce preşedintele american Donald Trump a ameninţat cu noi sancţiuni dure împotriva Rusiei şi a ţărilor care cumpără produsele sale de export, dacă nu se va ajunge la un acord de pace în termen de 50 de zile.
Nu a existat niciun semn de progres în acest sens, deşi ambele părţi au declarat că s-a discutat despre noi schimburi umanitare, în urma unei serii de schimburi de prizonieri, cel mai recent având loc miercuri.
Medinski a spus că negociatorii au convenit asupra unui nou schimb de cel puţin 1.200 de prizonieri de război de fiecare parte, iar Rusia a oferit să predea alte 3.000 de corpuri ale unor ucraineni.
El a afirmat că Moscova lucrează pe baza unei liste cu 339 de nume ale unor copii ucraineni despre care Kievul susţine că au fost răpiţi. Rusia respinge această acuzaţie şi susţine că le-a oferit protecţie copiilor separaţi de părinţi în timpul războiului.
„O parte dintre copii au fost deja returnaţi în Ucraina. Se lucrează pentru ceilalţi. Dacă părinţii lor legali, rude apropiate sau reprezentanţi sunt găsiţi, aceşti copii vor fi imediat trimişi acasă”, a declarat Medinski.
Umerov a spus că Kievul aşteaptă „progrese suplimentare” în privinţa prizonierilor de război şi a adăugat: „Continuăm să insistăm asupra eliberării civililor, inclusiv a copiilor.” Autorităţile ucrainene afirmă că cel puţin 19.000 de copii au fost deportaţi cu forţa.
Celel mai scurte discuţii de până acum
Înaintea discuţiilor, Kremlinul a temperat aşteptările, descriind poziţiile celor două părţi ca fiind diametral opuse şi afirmând că nu ar trebui să se aştepte nimeni la miracole.
Cu o durată de 40 de minute, întâlnirea a fost şi mai scurtă decât precedentele întrevederi din 16 mai şi 2 iunie, care au durat împreună mai puţin de trei ore.
Oleksandr Bevz, membru al delegaţiei ucrainene, a declarat că Kievul a propus o întâlnire Putin–Zelenski în luna august, întrucât aceasta s-ar încadra în termenul stabilit de Trump pentru ajungerea la un acord.
Putin a refuzat o provocare anterioară din partea lui Zelenski de a se întâlni faţă în faţă şi a spus că nu îl consideră pe acesta un lider legitim, deoarece Ucraina, aflată sub lege marţială, nu a organizat noi alegeri după expirarea mandatului său de cinci ani, anul trecut.
Trump şi-a reparat relaţiile cu Zelenski după o dispută publică la Casa Albă în februarie şi şi-a exprimat recent o frustrare tot mai mare faţă de Putin.
Trei surse apropiate Kremlinului au declarat săptămâna trecută că Putin, nepăsător faţă de ultimatumul lui Trump, va continua lupta în Ucraina până când Occidentul va accepta condiţiile sale pentru pace şi că cererile sale teritoriale s-ar putea extinde pe măsură ce forţele ruse înaintează.
