Semnele îngrijorătoare ale federalizării R.Moldova (analiză)

Ultimele două săptămâni au fost pline de evenimente la Chişinău. Mai întâi viceministrul rus al Afacerilor Externe Grigori Karasin a făcut o vizită omologului său moldovean pentru a discuta despre "soluţionarea conflictului transnistrean". A urmat apoi vizita ministrului moldovean de Externe la Moscova, unde Serghei Lavrov a pledat pentru o Transnistrie cu statut special în cadrul unei R.Moldova neutre.

Karasin a insistat pe găsirea unei soluţii în clasicul format 5+2 (R.Moldova, Transnistria, Rusia, OSCE, Ucraina, cu UE şi SUA ca observatori) sau în alte formate (!). El s-a deplasat şi în Transnistria unde i-a cerut lui Evgheni Şevciuc să colaboreze cu autorităţile din R.Moldova, şi la fel a făcut şi cu autorităţile moldovene cărora le-a cerut să reia discuţiile cu partea transnistreană.

Oficialul rus n-a fost însă mulţumit de răspunsul dat de omologul său moldav, Lilian Darii, care a reiterat cerinţa ca muniţiile ruseşti de la Cobasna să fie retrase, iar aşa-zişii pacificatori ruşi să fie înlocuiţi de o misiune civilă internaţională. Karasin a declarat pentru agenţia TASS că ”procesele politice interne şi campania electorală din Republica Moldova nu ar trebui să afecteze relaţiile bilaterale cu Rusia şi reglementarea transnistreană”.

Este clar că Moscova are alte planuri cu Transnistria. Rusia nu-şi mai poate permite să plătească nici pensiile şi salariile angajaţilor bugetari din enclava separatistă şi ar prefera ca toate costurile să fie preluate de Chişinău, la fel cum încearcă să determine şi Kievul să plătească pentru Donbassul pe care acesta nu-l mai controlează. Soluţia convenabilă pentru Rusia ar fi astfel o federalizare a ambelor ţări, în care regiunile separatiste să fie reintegrate, astfel încât părţile să preia controlul asupra întregului, blocând deciziile majore de politică externă şi de securitate, adică orice apropiere de NATO şi de UE.

La începutul săptămânii trecute, ministrul moldovean al Afacerilor Externe Andrei Galbur s-a întâlnit la Moscova cu Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov. Acesta s-a declarat nemulţumit de starea actuală a relaţiilor moldo-ruse şi a pledat pentru păstrarea Transnistriei în componenţa ”unei Republici Moldova indivizibile şi neutre, cu un statut special”. Cu alte cuvinte, a făcut apel la reintegrarea regiunii separatiste şi la federalizare, chiar dacă n-a spus-o explicit.

În plus, el a criticat din nou semnarea de către Chişinău a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, spunând că acel moment a afectat „întregul complex al relaţiilor noastre economice”. „Am auzit că noul guvern al Moldovei este interesat să dezvolte relaţiile cu Rusia şi salutăm această atitudine”, a mai spus Lavrov. Prin urmare, Rusia ar fi dispusă să-şi dezgheţe relaţiile economice cu R.Moldova, inclusiv prin redeschiderea pieţii sale pentru unele produse moldoveneşti, dar asta în schimbul unor concesii politice.

În acest context, este posibil ca presiunea rusească în direcţia federalizării R.Moldova să crească puternic în perioada următoare, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul Ucrainei. În ambele ţări, Moscova nu vrea să-şi retragă trupele decât după ce va obţine destule concesii care să-i garanteze controlul politic asupra acestora.

O înţelegere a Sistemului Oligarhic cu Rusia?

Noua putere de la Chişinău ar putea face concesii Rusiei. Analistul Vladimir Socor avertiza că Vlad Plahotniuc, oligarhul care controlează statul moldovean, ar putea căuta o apropiere de Kremlin şi chiar o înţelegere cu acesta şi cu omul său, Igor Dodon, preşedintele PSRM, în perspectiva alegerilor prezidenţiale. Cert este ca un asemenea scenariu nu poate fi exclus. Recent democraţii lui Plahotniuc votau împreună cu socialiştii şi comuniştii o Declaraţie de susţinere a suveranităţii, independenţei şi neutralităţii R.Moldova şi promiteau o legislaţie subsecventă care să pedepsească unionismul. Dincolo de ridicolul situaţiei de a apăra o neutralitate care nu există atâta vreme cât trupele ruseşti n-au fost retrase din Transnistria, demersul arată că aceste forţe politice fac toate jocurile Rusiei, care insistă pe menţinerea falsei neutralităţi pentru ca R.Moldova să rămână în zona gri şi cât mai departe de NATO.

Moldova ar trebui să fie o platformă de cooperare între Est şi Vest, îi spunea ministrul moldovean de Externe lui Lavrov. Prin practicarea acestui joc la două capete, de pendulare între est şi vest, Chişinăul face exact jocul Moscovei, care vrea să strice şi relaţia Republicii Moldova cu Ucraina pentru a vulnerabiliza şi mai mult Kievul.

Pe de altă parte, foaia de parcurs a Unirii, adoptată la Sfatul Ţării 2 şi elaborată de Petrişor Peiu de la Fundaţia Universitară a Mării Negre, prevede ca soluţie la problema transnistreană înlocuirea formatului 5+2 cu unul 2+1 (Republica Moldova, România şi Rusia), pe ideea că într-o astfel de ecuaţie adversarii Chişinăului ar fi eliminaţi, la fel ca şi observatorii – SUA şi UE – care din cauza acestei calităţi nu ar fi avut un rol real. Dar excluderea Ucrainei, care este bariera naturală împotrivă unei potenţiale agresiuni militare directe a Rusiei în Moldova şi care odată cu schimbarea puterii de la Kiev a dat semnalul că va juca alt rol inclusiv în formatul 5+2, ar fi o mare greşeală. Kievul poate juca un rol pozitiv, la fel ca şi OSCE, a cărei preşedinţie a fost preluată de Germania, care şi-a manifestat de mai demult interesul pentru soluţionarea conflictului transnistrean.

Este posibil ca presiunea rusească în direcţia federalizării R.Moldova să crească puternic în perioada următoare, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul Ucrainei. În ambele ţări, Moscova nu vrea să-şi retragă trupele decât după ce va obţine destule concesii care să-i garanteze controlul politic asupra acestora.

Unioniştii cred că Chişinăul ar putea obţine mai mult de la Moscova în acest format, susţinut fiind de Bucureşti. Moscova însă are alte planuri decât să preia Transnistria şi să permită unirea R.Moldova cu România. Acestea vizează dezgheţarea conflictului transnistrean prin reintegrarea regiunii separatiste şi federalizarea R.Moldova. Nu întâmplător lui Igor Dodon, omul Moscovei, i se permite să-şi facă campanie electorală în Transnistria. Acesta ar putea fi unul din semnele că se încearcă reintegrarea sau măcar schimbarea raportului de forţe prin aducerea celor 10% voturi pro-ruse care ar veni din Transnistria în câmpul electoral moldovenesc - adică transnistrenii să poată vota la alegerile prezidenţiale.

”Moscova încearcă să-şi mărească prezenţa in procesul decizional din ţara noastră şi se pregăteşte cu un candidat pe placul ei pentru alegerile prezidenţiale”, îmi explica Victor Chirilă, directorul Asociaţiei de Politică Externă de la Chişinău, într-un interviu acordat Epoch Times, în legătură cu noua ofensivă diplomatică rusească în R.Moldova.

Un plan B

Nu este clar de ce Rusia ar fi mai dispusă să coopereze în formatul 2 1 mai mult decât a făcut-o în formatul 5 2. Mai mult, dacă Chişinăul nu va accepta federalizarea, Moscova ar putea aplica un plan B. Acesta se înfiripă încet şi îngrijorător. La Tighina, deschide.md a fotografiat un cort unde sunt recrutaţi cetăţeni moldoveni pentru armata rusă. Ulterior ambasadorul rus la Chişinău a fost convocat de Ministerul moldovean al Afacerilor Externe să dea explicaţii şi să anuleze acţiunile, dar nu s-a întâmplat nimic.

De asemenea, nu trebuie să uităm că Grigori Karasin a amintit şi de restricţiile de intrare pentru unii cetăţeni ruşi pe teritoriul R.Moldova. Am scris mai demult că prin denunţarea de către Parlamentul ucrainean a acordului care permitea tranzitul trupelor ruseşti spre Transnistria prin Ucraina, armata rusă din regiunea separatistă a fost izolată de Moscova, care nu mai avea decât varianta de a negocia cu R.Moldova permiterea tranzitului aerian. Chişinăul ar fi putut cere retragerea trupelor staţionate ilegal pe teritoriul său de atâta timp şi înlocuirea pacificatorilor cu o poliţie civilă sub mandat internaţional, dar nu a făcut-o, ci din contră le-a permis ruşilor accesul în Transnistria şi a cerut socoteală Ucrainei că nu a fost consultat în legătură cu această decizie.

Vicepremierul moldovean pentru reintegrare de la acea vreme, Victor Osipov, a anunţat după o vizită făcută la Moscova că Republica Moldova va permite alimentarea şi tranzitul pacificatorilor ruşi din şi către Transnistria prin aeroportul Chişinău. Asta deşi în ultima vreme mai mulţi ofiţeri ruşi au fost expulzaţi după ce au încercat să intre ilegal în R.Moldova, fără să fie anunţaţi autorităţilor, şi să treacă în Transnistria.

Ieri la Chişinău era anunţată venirea generalului rus Alexandr Lenţov, comandantul ofensivei militare ruse din Debalţevo în estul Ucrainei şi considerat responsabil de aşa numiţii „omuleţi verzi” din peninsula Crimeea, pentru a inspecta ”contingentul rus al Forţelor de Menţinere a Păcii din Zona de Securitate”. Chiar dacă acesta nu a mai venit, delegaţia de militari a sosit la Chişinău, iar la aeroport au fost aşteptaţi de câteva maşini cu numere transnistrene. Ei au fost întâmpinaţi cu proteste de câteva zeci de tineri care au acuzat că aceştia urzesc un nou plan de federalizare.

Aceste semne, întoarcerea mercenarilor care au luptat în Donbass în Republica Moldova, cât şi de recrutarea de soldaţi dintre cetăţenii moldoveni de către Armata Rusă sugerează că scenariul B ar putea să fie destabilizarea R.Moldova de către Rusia într-un alt mod, dacă nu cedează presiunilor federalizării. Să nu uităm că ultima dată, Grigori Karasin s-a aflat la Chişinău în iunie 2014, în ajunul semnării Acordului de asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Apoi acesta s-a dus la Tiraspol, de unde a ameninţat Chişinăul că semnarea Acordului de asociere cu UE ar putea avea urmări.