Cum facem ca frontiera de la Prut să devină istorie? Primarul Chişinăului vine cu o soluţie concretă

Prezent la Conferinţa Reprezentanţilor Comunităţilor Locale din România şi Republica Moldova, unde primari de pe ambele maluri ale Prutului au perfectat 450 de acorduri de înfrăţire şi parteneriat între localităţile lor, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a oferit o soluţie concretă pentru ca poporul român, separat în mod nedrept prin Pactul Ribbentrop-Molotov girat Stalin şi Hitler, să nu mai fie despărţit de graniţe.

"Ar fi bine ca frontiera de la Prut să devină istorie şi ar fi bine într-adevăr Unirea nu doar să o sărbătorim, să o cântăm, să o dansăm, dar să reuşim să o construim. Doar că pentru aceasta avem în spate deja 25 de ani care dincolo de lucrurile bune care s-au întâmplat, ne creează şi anumite dificultăţi. Moldova aş spune că acum este la o mare răscruce. Forţele politice pro-europene sunt într-o dificultate fără precedent iar forţele radicale proruse cresc ca pe drojdie, ceea ce înseamnă că la următoarele alegeri parlamentare ne paşte un pericol mare.

Credibilitatea autorităţilor centrale este undeva la nivelului firului de iarbă, din păcate, poate reuşesc să o consolideze treptat. În acelaşi timp, la nivel local, primarii din R. Moldova se bucură de cea mai înaltă încredere de zeci de ani în ochii cetăţenilor. Suntem cea mai legitimă autoritate publică din Moldova şi mai mult decât atât, cei mai credibili oameni în ochii cetăţenilor. Şi asta este stabil de ani de zile şi aş spune şi mai accentuat în ultima perioadă.

Aici sunt mai degrabă în calitate de sindicalist al colegilor primari. Municipiul Chişinău fiind capitală se descurcă ceva mai bine. În teritoriu însă lucrurile stau altfel şi am discutat cu colegii din Congresul autorităţilor locale din organizaţia noastră prin care ne-am adunat totuşi primarii sa adresez aici un apel către colegii de peste Prut şi de fapt către toţi colegii europeni: În cazul în care vor avea înfrăţiri, sau sunt deja înfrăţiri, atunci aceste înfrăţiri ar trebui cumva şi bugetate în bugetele locale din România", a declarat Dorin Chirtoacă.

Situaţia tragică din teritoriu

"Am să vă aduc câteva exemple cum stau lucrurile la noi acasă. Bugetul unui sat din R. Moldova de circa 1.000 de locuitori este de circa 50.000 de euro pe an. Bugetul unui sat de 2.000 de locuitori este de aproximativ 100.000 de euro şi cam pe aici sunt cifrele. Vă daţi seama că, cu asemenea bani nu ai cum nici măcar să acoperi cheltuielile curente, sau maxim poţi să acoperi cheltuielile curente.

Problema satelor este dezvoltarea lor şi dacă acest lucru s-ar întâmpla în fiecare an cu un plus de 10, 20, 50, 100 de mii de euro la nivelul fiecărei localităţi atunci ar avea loc efectul picăturii chinezeşti, oamenii, comunitatea locală ar vedea că ceva bun se întâmplă în jurul gospodăriei lor şi asta le-ar da încredere să susţină în continuare direcţia pro-europeană a R. Moldova.

Să ştiţi că multe milioane de euro au ajuns la noi în ultimii 6 ani sau chiar 15 dar din păcate s-au oprit la nivelul Guvernelor. Oamenii nu au văzut din asta rezultate, au considerat că banii s-au furat şi de aici chiar şi o dezamăgire vis-a-vis de ajutorul primit din partea UE. În cazul în care cu bani mult mai puţini s-ar face investiţii la nivelul fiecărei localităţi, impactul ar fi incomparabil mai mare. Am bătut la zeci de uşi, am spus de nenumărate ori acest lucru şi sper ca într-o bună zi să devină realitate.

Poate nu este modest din partea mea dar voi aduce exemplul municipiului Chişinău aşa cum facem noi de 8 ani de zile – Municipiul Chişinău are în componenţa sa 18 primării. Fiecare dintre aceste primării are un buget asemănător cu acela pe care l-am menţionat 50-100 de mii pe an. Dacă e mai mare, poate ceva mai mult.

Noi de la bugetul municipiului le mai dăm în fiecare an cel puţin câte 200 până la 300 de mii de euro pentru diverse lucrări curente sau investiţii capitale – reparaţia unei şcoli, schimbarea unui acoperiş, un apeduct, o reţea de canal, un drum, orice are nevoie conform priorităţii primarul, ne adunăm la o masă rotundă cu toţii şi luăm decizia care sunt priorităţile pentru anul 2016 în localitatea X sau Y.

Aşa am făcut cu colegii primari. În fiecare an se întâmplă ceva pozitiv în aceste sate. Susţinerea pentru integrarea europeană în aceste sate este la nivel de 80-90% pentru că timp de 8 ani ei au văzut constant că se întâmplă ceva pozitiv la ei în comunitate şi înţeleg că nu totul se face dintr-o dată dar văd că lucrurile se schimbă treptat."

O soluţie care poate îndrepta Moldova în direcţia corectă

"Primăriile din România din câte cunosc au bugete de 5 până la 10 ori mai mari faţă de bugetele celor din Moldova, Bucureştiul din câte cunosc are un buget consolidat de 2,5 miliarde de euro, adică Primăria Generală cu tot cu sectoare. Bugetul Chişinăului este de 100 de milioane de euro, adică de 25 de ori mai mic. Ori diferenţa dintre Bucureşti şi Chişinău nu este de 25 de ori, poate de 2, 3 ori ca suprafaţă, ca populaţie, ca toate celelalte.

Pe lângă bugetele de 5, 10 ori mai mari ale primăriilor din România, primăriile din România mai beneficiază şi de fonduri europene cu ajutorul cărora se poate ajunge la dublarea bugetului sau chiar mai mult. Pe lângă asta mai sunt fondurile oferite de Guvernul României. Competenţele primarilor sunt de asemenea incomparabile. La noi lucrurile au rămas ca pe vremea sovietică. Dezvoltarea rămâne fără sursă de acoperire la marea majoritate, 90 şi ceva la sută.

Guvernul este într-o situaţie în care, dacă ar fi să comparăm cu un organism bolnav, a suferit un atac cerebral şi acum trebuie din nou să înveţe să citească, să vorbească, să scrie şi după aceea să devină şi credibil în faţa societăţii. Deci până se recuperează Guvernul, vin alegerile parlamentare şi apucă Guvernul să dea prea multă susţinere primăriilor din Moldova. De aceea colegii noştri sunt pe cont propriu şi dacă ar avea în fiecare an, eu zic 100.000 de euro, la bugetul local suplimentar, credeţi-mă lucrurile vor merge ireversibil spre integrarea europeană indiferent ce va fi la nivelul central al R. Moldova.

Indiferent ce va fi acolo, populaţia la nivel local va avea încredere în cuvântul spus de primar - dacă în fiecare an, în următorii trei ani, se va reuşi finanţarea dezvoltării infrastructurii - anume că aceasta este calea corectă. Prea mult timp R. Moldova nu va mai oscila, nu mai avem timp, 25 de ani a oscilat, între Est şi Vest. La un moment dat Moldova o va apuca pe o cale. Nu aş vrea deloc să fie calea pro-Est sau pro-Rusia spre care ne îndeamnă acum radicalii din opoziţie, anarhişti de fapt, cum erau bolşevicii şi mai răi decât comuniştii pe care îi avem noi cel puţin din 2000 încoace şi mai răi decât aceia care erau sovietici.

Asta este realitatea de dincolo de Prut. De aceea, cu text deschis, fără supărare, dar aceste înfrăţiri trebuie susţinute financiar pentru a avea efect la faţa locului şi sunt sigur că dacă o primărie din România câştigă un proiect european în valoare de câteva zeci de mii de euro, poate drept compensaţie, din sursele proprii suma egală cu proiectul european câştigat se transferă în beneficiul localităţii înfrăţite din R. Moldova. Legea permite. Există o ordonanţă de urgenţă. Este o portiţă prin care banii pot ajunge din bugetele locale din România în R. Moldova.

Riscăm să rămânem cu aceeaşi dorinţă care ne arde în suflet şi ne arde inima pentru că e nedreptate în continuare de 25 de ani şi cu posibilităţi care stau lângă noi dar pe care nu le valorificăm. Este un îndemn şi pentru autorităţile centrale ale României şi pentru autorităţile europene – câte 100.000 de euro pentru fiecare sat din R. Moldova şi în 2-3 ani rezultatele vor fi cu totul diferite faţă de tot ceea ce s-a investit în toate Guvernele R. Moldova din 1990 încoace."