Din culisele ascensiunii lui Călin Georgescu: Frauda cibernetică rusească şi mentorul Schatz, un critic dur al lui Trump

O analiză amplă a ascensiunii controversatului Călin Georgescu pe scena politică românească, realizată şi publicată de Artvoice, relevă faptul că Georgescu, candidatul pro-rus la fotoliul de la Cotroceni, a fost sprijinit şi propulsat nu doar prin fraudă cibernetică rusească ci şi cu ajutorul lui Roland Schatz, un critic dur al lui Trump.

Roland Schatz, mentorul lui Călin Georgescu, este şi cel care a susţinut-o pe Kamala Harris în timpul candidaturii sale prezidenţiale din 2020 şi a criticat dur presa internaţională pentru că l-a menajat pe Trump.

La 14 februarie, vicepreşedintele american J.D. Vance a ţinut un discurs la Conferinţa de Securitate de la München, criticând decizia României de a anula întregul proces electoral în urma căruia Georgescu ar fi ieşit "învingător".

Vance a declarat: „În decembrie anul acesta, România a anulat pur şi simplu rezultatele alegerilor prezidenţiale pe baza suspiciunilor slabe ale unei agenţii de informaţii şi a unei presiuni enorme din partea vecinilor săi continentali”.

El a comparat acuzaţiile de interferenţă rusească cu infracţiuni minore, adăugând: „Dacă democraţia ta poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari de publicitate digitală dintr-o ţară străină, atunci nu a fost suficient de puternică de la început”.

Complexitatea poziţiei lui Vance

Comentariile lui Vance erau ciudate, deoarece campania politică a lui Georgescu se baza pe a-i aduce omagii lui Trump, dar promova o platformă care, dacă ar fi adoptată, ar fi dăunătoare intereselor americane.

În plus, omul de legătură, mentorul, constructorul de CV-uri şi finanţatorul lui Georgescu, Roland Schatz, este un critic al lui Trump

Schatz a susţinut-o pe Kamala Harris în timpul candidaturii sale prezidenţiale din 2020 şi a criticat dur presa internaţională pentru că l-a menajat pe Trump.

„Gradul în care politica americană a fost afectată de la [Trump]… este mult mai mare decât era chiar şi sub George W. Bush”, a declarat Schatz.

Schatz, un austriac, l-a numit pe Trump într-o postare pe LinkedIn „un tip care a fost dat afară acum 4 ani cu cea mai scăzută rată de aprobare a locului de muncă de la Jimmy Carter”.

Este posibil ca Vance să nu fi ştiut acest lucru, deoarece Georgescu l-a lăudat public pe Trump, aliniindu-se ideologiei „America First”, pe care a reflectat-o în retorica sa „România First”.

El l-a descris pe Trump drept un lider care „îşi iubeşte poporul” şi i-a admirat politicile naţionaliste. Totodată, el a mai spus că Vladimir Putin este un lider care „îşi iubeşte poporul, promovând în acelaşi timp naraţiuni anti-occidentale.

Interferenţa Rusiei

Indiferent de laude, Serviciile Române de Informaţii au contestat afirmaţia lui Vance potrivit căreia interferenţa nu a fost altceva decât o campanie publicitară neglijabilă în social media.

În această analiză au fost susţinuţi de o coaliţie de parteneri internaţionali, printre care NATO, Marea Britanie, Canada, Ucraina, Estonia şi Comisia Europeană, care au implementat Osavul, un instrument de detectare a ameninţărilor informatice bazat pe inteligenţă artificială, pentru a analiza campania online a lui Georgescu.

Osavul a identificat că peste 85% din conţinutul campaniei online a lui Georgescu provenea de la profiluri false, roboţi şi videoclipuri generate de AI - manipulând algoritmii reţelelor sociale pentru a amplifica relatările pro-Georgescu.

Între 2022 şi 2023, a apărut o reţea de 20.321 de conturi false pentru a se implica în discursul online în favoarea lui Georgescu. Aceste conturi au inundat platformele social media cu peste 2,1 milioane de comentarii pro-Georgescu începând cu 23 noiembrie 2024, cu doar o zi înainte de primul tur de scrutin.

Operaţiunile reţelei au fost urmărite până la domenii de e-mail ruseşti precum rambler.ru, iar modelele de nume pentru profilurile false au urmat o structură uniformă, precum „ushakov” sau „aleksandrov” cu secvenţe alfanumerice aleatorii.

Naraţiunea falsă a "avertizorului ONU"

Între 13 octombrie şi 6 noiembrie 2024, a apărut pe mai multe platforme afirmaţia lui Georgescu că a fost avertizor al Organizaţiei Naţiunilor Unite care lupta împotriva unui „cerc internaţional de pedofilie”.

Postările care distribuiau această naraţiune au fost identice cuvânt cu cuvânt şi distribuite de 10 conturi X cu legături ruseşti, acumulând peste 103.000 de reacţii.

Analiza datelor a arătat că aceste peste 100.000 de reacţii nu reprezentau implicarea reală a utilizatorilor, deoarece postarea fusese vizualizată doar de trei ori înainte de a fi amplificată artificial.

Campania TikTok de promovare a lui Georgescu a inclus, de asemenea, 25.000 de conturi TikTok false pro-Georgescu care au devenit active cu puţin timp înainte de alegeri.

Creşterea activităţii zilnice

La 1 noiembrie 2024, postările zilnice pro-Georgescu generate de conturile false au crescut vertiginos la 1.100 pe zi, comparativ cu mai puţin de 100 de postări zilnice în săptămânile precedente - o creştere determinată în întregime de amplificarea artificială şi de conturile bot.

Pe lângă valul de comentarii, aceste conturi false au interacţionat în grupuri controlate de pe Facebook, cu membri falşi, care îl poziţionau pe Georgescu ca o voce independentă, cu un suport public larg.

Anchetatorii au demonstrat că imaginile de profil ataşate acestor conturi false proveneau de pe platformele ruseşti lok.ru, mamba.ru şi ru.pinterest.

Analiza Osavul s-a extins dincolo de manipularea reţelelor de socializare, descoperind 85.000 de atacuri cibernetice, atribuite unor actori de stat ruşi, asupra infrastructurii electorale digitale a României în timpul campaniei.Distributed Denial of Service

Aceste atacuri au variat de la operaţiuni de tip Distributed Denial-of-Service (DDoS) destinate să perturbe sistemele de înregistrare a alegătorilor, până la infiltrări de malware concepute pentru a compromite datele critice ale alegerilor.

Mâna Kremlinului în campanie

Investigaţiile au scos la iveală faptul că nu a fost vorba exclusiv de inteligenţa artificială. Au fost implicaţi şi oameni. Editorii de la pravda-en.com şi pravda-es.com au publicat conţinut pro-Georgescu.

Creatorii de conţinut de la canalul Telegram „IrinamarZ”, o reţea rusească, l-au lăudat şi ei pe Georgescu.

Românca Georgiana Arsene, administrator al grupului Facebook „Prietenii lui Vladimir Putin”, a produs conţinut care amplifică rolul lui Georgescu pe reţelele sociale.

Redactorii de la canale pro-ruse, precum Ţarigrad TV, Naspravdi şi KP.MD, au furnizat conţinut.

Românul Bogdan Peşchir a produs atât conţinut, dar a fost şi intermediarul banilor, o parte din aceştia în criptomonede, „donând” 1 milion de dolari pentru campania lui Georgescu pe TikTok, alături de plăţi suplimentare către 100 de influenceri pentru a posta în favoarea lui Georgescu.

Printre alţi susţinători influenţi ai lui Georgescu se numără:

• Alexey Komov de la Congresul Mondial al Familiilor, o organizaţie susţinută de Kremlin concepută pentru a infiltra reţelele conservatoare din SUA şi Europa şi oligarhul rus Konstantin Malofeev.
• Petre Răcănel, fost diplomat român devenit agent pro-Kremlin.
• Ilan Şor, un moldovean fugit la Moscova
• Igor Dodon, un politician moldovean pro-Kremlin
• Horaţiu Potra, agent al serviciilor secrete ruse şi mercenar cu operaţiuni militare în Africa, aliniat fostului ambasador Valeri Kuzmin;
• Oligarhul rus Alişer Usmanov, care i l-a împrumutat cu generozitate pe bodyguardul Adrian Mandea lui Georgescu pentru a-l proteja.
• GRU, agenţia de informaţii militare a Rusiei prin Constantin Bogdan Vacusta de la „Corbii tineri”
• Unul dintre cei mai importanţi susţinători ai campaniei a fost Elena Şmeleva, co-manager al campaniei prezidenţiale din 2018 a lui Vladimir Putin, care s-a asociat cu Schatz în LLC Media Tenor formată în Rusia şi înfiinţată pentru a colecta date privind impactul mass-mediei (inclusiv social media) asupra populaţiei din Europa de Est.

Sediul de campanie al lui Georgescu din Izvorani — aflat în două vile identice, cu o suprafaţă totală de peste 2.000 de metri pătraţi — este deţinut de Andy Lupu, un tânăr de 24 de ani, lider al partidului LEU (Lege Educaţie Unitate).

Dar omul despre care se spune că l-a inventat pe Georgescu, Roland Schatz, a făcut multe pentru a-l aduce pe scena mondială pe misteriosul Georgescu.

Georgescu era afiliat Institutului Global al Naţiunilor Unite pentru Indexul Sustenabil (UNG) al lui Schatz, o entitate fără legături cu ONU.

Schatz i-a acordat lui Georgescu titlul de director al fundaţiei UNGSII de la 9 iulie 2016 până la 14 decembrie 2016.

Georgescu a scris în CV-ul său că a fost director executiv şi consilier special al directorului general al biroului ONU din Geneva.

De fapt, el a fost doar director executiv al falsului Institut al Naţiunilor Unite pentru Indicele Global Durabil al lui Schatz.

De asemenea, nu a fost niciodată membru oficial al Clubului de la Roma, aşa cum pretindea. În schimb, a fost asociat cu organizaţia Friends of the Club of Rome România, un grup neafiliat la Clubul de la Roma.

Georgescu a mai spus că a fost secretarul lui Mircea Maliţa, de la Fundaţia Universităţii Mării Negre. Fiica lui Maliţa afirmă că Georgescu minte când susţine că a fost secretarul academicianului, deşi cei doi se cunoşteau. Relaţia dintre cei doi s-a rupt definitiv după ce Georgescu a furat 3.000 de cărţi de vizită de la Fundaţia Universitară a Mării Negre şi nu le-a mai adus înapoi.

Istoricul român Matei Udrea a declarat: „Călin Georgescu nu a lucrat niciodată pentru ONU, nu a făcut niciodată parte din Clubul de la Roma şi nu a fost niciodată susţinut de Mircea Maliţa. Fals, fals, fals. Toată biografia lui este o invenţie”.

Schatz, care a conceput CV-ul prezidenţial al lui Georgescu, a fost condamnat la Bonn, Germania, pentru deturnare de fonduri, fraudă la faliment, furtul contribuţiilor angajaţilor la asigurările sociale şi pensii şi fals în declaraţii.

În iulie 2010, Schatz a primit o condamnare cu suspendare de 22 de luni.

După ce România a anulat alegerile, Schatz a publicat un articol prin intermediul Frankfurter Allgemeine Zeitung, care face parte din Tenor Media, în care îl prezenta pe Georgescu drept o victimă şi nu drept un agent susţinut de Kremlin şi anunţa că Georgescu va fi probabil arestat. Rapoartele indică faptul că Schatz se ţine departe de România de teamă că ar fi arestat.

Context

La 24 noiembrie 2024, Călin Georgescu, 62 de ani, a câştigat în mod neaşteptat primul tur al alegerilor prezidenţiale din România, cu toate că niciun sondaj nu prezicea victoria acestuia, subliniază Artvoice.

Sursa citată adaugă că "misteriosul" Georgescu a captat atenţia alegătorilor printr-o avalanşă media digitală care a lovit în zilele dinaintea alegerilor, campania acestuia bazându-se în întregime pe reţelele de socializare, cu un sprijin popular aparent uimitor.

El şi-a câştigat sprijinul declarând că nu a cheltuit niciun ban - zero - pentru campania sa politică.

Promovat ca diplomat ONU şi membru al influentului Club de la Roma, Georgescu a fost prezentat în campanie ca un avertizor neînfricat al ONU care luptă împotriva unei reţele de oligarhi pedofili care controlează afacerile mondiale.

Pe platforme precum TikTok, Facebook şi Instagram, conţinutul pro-Georgescu a inundat timeline-urile, acumulând milioane de vizualizări peste noapte.

Georgescu a ieşit pe primul loc într-o competiţie aglomerată, obţinând 22,9% din voturi. Cei mai apropiaţi concurenţi ai săi, cunoscuţii politicieni Elena Lasconi şi Marcel Ciolacu situându-se la mică distanţă, cu 19,17% şi, respectiv, 19,15%.

Întrucât niciun candidat nu a obţinut majoritatea necesară de peste 50%, un tur de scrutin între Georgescu şi Lasconi a fost programat pentru 8 decembrie.

Dar, cu două zile înainte de al doilea tur de scrutin, Curtea Constituţională a României a anulat alegerile prezidenţiale. Decizia Curţii s-a bazat pe rapoartele serviciilor de informaţii ale Ministerului Român de Interne, potrivit cărora interferenţele ruseşti şi manipularea bazată pe inteligenţă artificială au înşelat publicul şi au încălcat legile privind campania electorală.

Serviciile Române de Informaţii au furnizat un dosar care arată că, pentru promovarea lui Călin Georgescu, campania a utilizat instrumente de inteligenţă artificială şi tactici de război cibernetic pentru a orchestra o „falsă mişcare populară”.

Un nou scrutin în România este programat pentru 4 mai 2025.