Deutsche Welle: Noua lege Big Brother mediată de Iohannis este mai intruzivă decât legile anterioare

Noua lege Big Brother "mediată" de preşedintele Klaus Iohannis este mai intruzivă decât legile anterioare invalidate de Curtea Constituţională, scrie jurnalistul Horaţiu Pepine, într-un articol de opinie dedicat controversatei legi privind prelucrarea datelor rezultate din comunicaţiile electronice publicat de Deutsche Welle.

"Serviciile de informaţii şi-au impus punctul de vedere, primind în plus şi un bonus substanţial. De fapt, legea mediată de preşedintele Klaus Iohannis este mai intruzivă decât legile anterioare invalidate de Curtea Constituţională. Faţă de legea din 2012 care prevedea o perioadă de 6 luni pentru reţinerea datelor, noul proiect stipulează 3 ani.", se arată în articolul Deutsche Welle.

Mai mult, liderii partidelor au fost chemaţi la Cotroceni la aşa-zise consultări şi invitaţi să semneze noul proiect legislativ pentru ca niciun partid să nu-l mai poată ataca ulterior la CCR, opinează Pepine:

"Legea a fost semnată de reprezentanţii tuturor partidelor parlamentare. Cu multe rezerve, au lăsat unii să se înţeleagă. În mod cert este o lege pe care mulţi o înghit à contre-coeur, fiind pesemne convinşi că noul context geopolitic şi ”războiul rece” cibernetic, de care se vorbeşte cu insistenţă, pretind măsuri speciale de prudenţă. Din acest moment, totul este să nu aibă cineva ideea să conteste legea la Curtea Constituţională. Acesta a fost şi motivul pentru care reprezentanţii partidelor au fost chemaţi la Cotroceni şi invitaţi să semneze."

Conform lui Pepine, asistăm, în fapt, la un veritabil tur de iluzionism. Astfel, în timp ce toată lumea implicată a susţinut că se caută un compromis, o formă ponderată, de fapt, se impunea varianta maximală, respectiv reţinerea datelor pentru 3 ani, în loc de 6 luni.

În schimb, Klaus Iohannis, care şi-a asumat un rol central în această operaţiune, a susţinut că noul proiect oferă garanţii suplimentare în ceea ce priveşte respectarea dreptului la viaţă privată a cetăţenilor şi a marjat pe faptul că noua iniţiativă legislativă propusă partidelor stipulează, spre deosebire de ultima lege Big Brother respinsă de CCR, că accesul la datele cu caracter personal va fi permis doar instanţei de judecată sau numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului.

”Proiectul convenit astăzi urmăreşte să ofere garanţii suplimentare pentru protejarea datelor personale şi a dreptului la viaţă privată şi să aducă o serie de clarificări pentru a elimina riscurile de abuz. Astfel, accesarea datelor cu caracter personal poate fi realizată doar într-un cadru precis delimitat, de către instanţa de judecată sau numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului. Acest principiu a fost cerut şi de către reprezentanţi ai societăţii civile şi împărtăşit de toţi actorii implicaţi.”, susţinea Iohannis după consultări.

Într-adevăr, legea supravegherii respinsă anterior de CCR instituia, prin articolul 17, puternic criticat de societatea civilă, percheziţia electronică fără mandat, Serviciile având dreptul să ceară oricărui deţinător de infrastructuri cibernetice să le permită accesul la datele deţinute, fără ca pentru acest lucru să fie nevoie de autorizarea unui judecător.

Însă, arată Pepine, legea 82 din 2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, lege altminteri declarată şi ea neconstituionala în 2014 prevede că: ”Organele de cercetare ale poliţiei judiciare au dreptul să solicite datele reţinute în baza prezentei legi doar cu aprobarea procurorului care supraveghează sau efectuează urmărirea penală ori a procurorului competent potrivit procedurii de dare în urmărire a persoanelor şi cu aprobarea judecătorului competent. ( Art. 18, aliniatul 1)."

În consecinţă, proiectul propus de Iohannis, proiect despre care s-a afirmat chiar că i-a fost trimis preşedintelui de către SRI, în plic, nu aduce nicio schimbare şi nici nu oferă vreo garanţie suplimentară că dreptul la intimitate al cetăţenilor nu va fi lezat.

"De fapt s-a renunţat la ideea de a se elabora o lege distinctă, preferându-se amendarea legii 506 din 2004 privitoare la tratamentul datelor cu caracter personal. Prin urmare toate prevederile de care au nevoie serviciile secrete au fost introduse aici în forme sucite, ca să nu fie recunoscute uşor. De exemplu, se spune că datele reţinute trebuie să fie şterse ”nu mai târziu de 3 ani de la data efectuării comunicării”. Ca şi cum s-a face abonaţilor un hatâr. Procedurile interne ale unei societăţi de comunicaţii privind administrarea datelor sunt, de fapt, preluate abil şi convertite în registrul de date de care au nevoie serviciile de informaţii. Nu mai există nicio prevedere explicită privind reţinerea datelor, dar acest lucru nu face legea mai puţin intruzivă, societăţile fiind practic nevoite să-şi dezvolte procedurile interne şi să reţină datele 3 ani pentru fiecare client, iar, dacă acest client se va fi dovedit suspect, încă 5 ani din momentul unei solicitări a organelor competente.", scrie Pepine.

Reamintim că societatea civilă a cricticat modul în care preşedintele Klaus Iohannis şi liderii partidele parlamentare au procedat în legătură cu modificarea Legii prelucrării datelor rezultate din comunicaţii, acuzând lipsa oricăror dezbateri publice.

Mai merită amintit că Iohannis şi-a început mandatul de preşedinte sub presiunea societăţii civile care-i cerea respingerea unei iniţiative similare. Pe 21 decembrie, în timp ce Iohannis jura să-şi dăruiască "toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respecte Constituţia şi legile ţării, să apare democraţia şi legile fundamentale ale cetăţenilor", românii protestau la Parlament, cerându-i să nu promulge legea Big Brother 3.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagină noastră de Facebook