Presa sub asediu. ActiveWatch a lansat raportul FreeEx "Libertatea Presei în România 2014 – 2015” (Video)
Lansare raport FreeEx "Libertatea Presei în România 2014 – 2015” (Eugen Horoiu)
Se încarcă player-ul...
ActiveWatch a lansat marţi cel de-al cincisprezecelea raport FreeEx "Libertatea Presei în România 2014 – 2015”. De la scandalul Turcescu - ofiţer acoperit şi declaraţiile lui George Maior despre acoperiţii din mass-media, la folosirea presei ca instrument de propagandă politică sau chiar de şantaj şi până la agresiuni verbale sau de-a dreptul fizice la adresa jurnaliştilor, raportul ActiveWatch oferă o radiografie exhaustivă a tumultuosului an electoral 2014 şi a începutului de an 2015.
"Este cel mai voluminos raport din toate cele făcute de ActiveWatch", a declarat Mircea Toma, preşedintele ActiveWatch despre documentul care oferă o oglindă a principalelor evenimente şi tendinţe în ceea ce priveşte libertatea de exprimare şi, în special, libertatea presei în anul 2014 şi prima parte a acestui an.
Potrivit echipei FreeEx, anul electoral 2014 a scos în evidenţă, mai acut decât în anii precedenţi problemele care afectează libertatea presei: politizare excesivă, mecanisme corupte de finanţare a presei, aservirea agendei editoriale a intereselor patronale, infiltrarea redacţiilor şi contaminarea agendei publice de către agenţi ai serviciilor de informaţii.
În 2014, România s-a situat pe locul 52 în clasamentul internaţional anual privind libertatea presei, realizat de Reporteri fără Frontiere, în declin cu şapte locuri faţă de anul precedent.
“De 15 ani, echipa FreeEx monitorizează permanent subiecte care privesc libertatea presei în România. În aceşti ani am asistat sute de jurnalişti, am modificat s-au oprit zeci de iniţiative legislative periculoase pentru libertatea presei, am publicat mai multe ghiduri juridice care ajută jurnaliştii, rapoarte anuale privind libertatea presei, am sprijinit mişcarea sindicală în mass-media, am încercat să promovăm auto-reglementarea breslei, inclusiv prin contribuţia la redactarea codurilor etice etc. Modelul de lucru creat de echipa FreeEx se regăseşte în puţine ţări Europene”, declară Liana Ganea, coordonatorul acestui program.
Principalele evenimente din 2014-2015 cu impact asupra libertăţii de exprimare, în viziunea ActiveWatch au fost:
- Transformarea presei în instrument de propagandă politică a fost mai vizibilă ca oricând, mai ales în contextul unui an electoral.
- Campania electorală a fost marcată de partizanate făţişe ale televiziunilor de ştiri, însoţite de manipulări, dezinformări, atacuri la persoană şi de exploatarea sensibilităţilor naţionale şi religioase.
- Mass-media au fost din nou folosite de unii patroni pentru a pune presiune pe justiţie.
- Acţiunile justiţiei au expus legăturile corupte dintre mass-media, mediul politic şi cel de afaceri. Unele dintre acestea sunt specifice crimei organizate.
- Au apărut noi cazuri de corupţie în presă de care se fac vinovaţi patroni, administratori de presă, dar şi jurnalişti. Patroni şi finanţatori de presă au fost arestaţi pe bandă rulantă pentru fapte de corupţie sau evaziune fiscală.
- S-au înregistrat noi cazuri de jurnalişti inculpaţi sau condamnaţi pentru mită sau şantaj.
- Un jurnalist s-a deconspirat ca agent sub acoperire al unor servicii de informaţii, iar directorul SRI, George Maior, a confirmat existenţa acestor agenţi infiltraţi în redacţii.
- Legile Big Brother au fost declarate neconstituţionale.
- Un cor întreg de jurnalişti a susţinut deschis legile Big Brother şi SRI.
- "Campionii" insultelor şi ameninţărilor la adresa jurnaliştilor au fost, din nou, demnitarii.
- A explodat numărul insultelor între oamenii din presă apropiaţi taberelor politice.
- Mai mulţi reporteri au fost bruscaţi sau insultaţi în timpul unor proteste de stradă.
- Mai mulţi reprezentanţi ai forţelor de ordine au făcut abuz de poziţia lor în raport cu libertatea cetăţenilor de a se exprima şi de a se asocia în spaţiul public.
- Preşedintele, premierul şi unii miniştri fug de întrebările incomode sau răspund cu insulte la adresa jurnaliştilor.
- Unele instituţii ale statului impun tarife exagerate pentru documentele de interes public eliberate, restricţionând accesul la informaţii de interes public.
- Instanţele au stabilit că televiziunea şi radioul public sunt sub incidenţa Legii accesului la informaţii de interes public.
- Criza economică a continuat să afecteze piaţa de media, fiind coroborată cu problemele penale ale unor patroni/finanţatori de presă.
- Condiţia jurnalistului a devenit şi mai precară, pe fondul disponibilizărilor, întârzierilor salariale, insolvenţelor în care se află o parte semnificativă a presei.
- Încrederea publicului în mass-media continuă să scadă. Electoratul pare să se fi îndreptat masiv spre surse alternative de informare, cum ar fi mediile online, fie ele de tip mainstream sau alternativ, fie către social media.
- Au existat destul de multe situaţii în care autorităţile române au încercat să limiteze dreptul la liberă exprimare a minorităţii maghiare.
- O serie de produse editoriale au fost cenzurate de persoane cu funcţii de conducere din TVR.
- Preşedintele-Director General al TVR s-a plâns de existenţa unor intervenţii de natură politică din partea partidului de guvernământ.
- Conducerile TVR şi SRR au blocat abuziv candidaturile unor persoane din afara instituţiei pentru locurile din CA rezervate reprezentanţilor salariaţilor.
- CNA s-a discreditat în ochii publicului din cauza proastei funcţionări, a timidităţii cu care sancţionează încălcarea legii, a conflictelor interne între membri, a prestaţiei Preşedintei instituţiei şi a problemelor penale care o vizează pe aceasta şi pe încă o membră.
- Din înregistrările unor discuţii interne între preşedinta CNA şi angajaţi reiese că anumite televiziuni ar fi fost favorizate, iar unor operatori de cablu li s-ar fi solicitat sponsorizări.
- CNA nu a funcţionat în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din lipsă de cvorum, partidele parlamentare nemanifestând interes pentru desemnarea rapidă a unor noi membri.
- Numărul de litigii civile pare să fi crescut în ultimul timp, în special după adoptarea noului Cod civil. Campioni absoluţi la numărul de procese în calitate fie de reclamant fie de pârât sunt grupul Intact şi (foşti şi actuali) angajaţi ai acestuia.
- Instanţele au început să oblige la publicarea de scuze. Alte măsuri, care pot fi considerate disproporţionate, sunt: obligarea la publicarea unor hotărâri judecătoreşti integrale (ceea ce implică logistică şi costuri nerealiste) şi obligarea la ştergerea unor articole din mediul on-line.
Raportul FreeEx "Libertatea Presei în România 2014 – 2015” poate fi citit aici
ActiveWatch este o organizaţie de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public. Acest raport a fost redactat în cadrul programului FreeEx al ActiveWatch. Programul FreeEx îşi propune să contribuie la protejarea şi promovarea dreptului la libera exprimare şi a libertăţii presei. Programul a început în 1999. ActiveWatch publică rapoarte anuale referitoare la situaţia libertăţii presei în România.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
