Declaraţiile extremiştilor maghiari: "Europa sau Uniunea?"

Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a discutat duminică cu Guvernul ungar despre declaraţiile preşedintelui partidului Jobbik, Vona Gabor, făcute sâmbătă la Joseni, prin care acesta susţinea că partidul pe care îl conduce se va angaja în apărarea drepturilor şi interesele maghiarilor din Transilvania, asumându-şi responsabilitatea unui conflict cu România.

Declaraţiile lui Vona Gabor

Preşedintele Partidului Mişcarea pentru Ungaria - Jobbik, Vona Gabor, a susţinut, sâmbătă, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal de la Borzont, judeţul Harghita, o prelegere de două ore care a avut ca temă "Europa sau Uniunea?".

În cadrul acestui eveniment, Vona Gabor a subliniat că partidul pe care îl reprezintă va apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania, chiar şi cu riscul unui posibil conflict cu România.

Vona Gabor le-a precizat jurnaliştilor prezenţi că, în opinia lui, Ungaria are obligaţia de a susţine şi a sprijini obţinerea autonomiei maghiarilor din Transilvania şi acest lucru trebuie înfăptuit cât mai curând.

"Eu cred că Ungaria, dincolo de gesturile simbolice şi de iniţiativele civice, are obligaţia să încerce să dea glas acestei cerinţe în faţa forurilor internaţionale. Eu cred că această dispută (privind autonomia Secuimii) nu este disputa României şi Ungariei, ci una europeană. Ungaria trebuie să facă orice îi stă în putinţă ca disputa pe seama autonomiei să se finalizeze cât mai repede", a declarat Vona Gabor.

Preşedintele Jobbik a precizat că va susţine autonomia maghiarilor din Transilvania chiar cu riscul de a deteriora relaţiile dintre cele două state.

"Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre România şi Ungaria, ci starea societăţii şi naţiunii maghiare, care îi include şi pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarilor din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această responsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie", a precizat Vona Gabor.

Întrebat care este opinia lui despre cererea pe care europarlamentarul Tokes Laszlo i-a adresat-o premierului ungar Orban Viktor privind asigurarea unui protectorat pentru Transilvania, Vona Gabor a precizat că Jobbik a avut câteva iniţiative în acest sens şi "nu poate decât să fie de acord cu fiecare pas care lărgeşte şi întăreşte drepturile minorităţii maghiare din România".

"Dacă spunem ceva, acţionăm în spiritual celor spuse de noi. Noi nu vorbim în vânt, eu, personal, am auzit astăzi despre solicitarea lui Tokes Laszlo şi de acum înainte trebuie să ne gândim, să analizăm şi ar fi bine să discutăm şi cu el, să vedem oare la ce şi cum s-au gândit când au solicitat protectoratul Ungariei asupra Transilvaniei? Acţiune individuală pe această temă nu dorim să facem în niciun fel, dar vom dezbate acest subiect şi vom încerca să găsim soluţii care ne conduc înainte, şi nu înapoi", a precizat acesta.

Preşedintele Jobbik a explicat că "problema minorităţilor, pe care ungurii o numesc problema Trianonului este o tragedie a regiunii", care a fost impusă de Europa Occidentală, "care nu are niciun alt scop, în prezent, decât să facă imposibilă acţiunea comună a naţiunilor care trăiesc în această regiune".

"Cer presei româneşti şi românilor să înţeleagă că noi nu facem altceva decât încercăm să protejăm propria noastră rasă, propria noastră naţiune, să reprezentăm valorile şi drepturile ei. Scopul nostru nu este să acţionăm împotriva românilor, ci să acţionăm pentru maghiari şi dacă aceste naţiuni arată toleranţă, înţelegere una faţă de cealaltă, noi suntem deschişi la o împăcare istorică la nivelul Europei Centrale. Aceasta deoarece problemele noastre, dacă scoatem din ecuaţie problemele minorităţilor, sunt identice. Toate ţările (din Europa Centrală) sunt exploatate de capitalul internaţional venit din Europa Occidentală şi ar trebui să acţionăm împreună şi nu separat împotriva acestui capital", a susţinut preşedintele partidului Jobbik.

Referitor la faptul că în numeroase rânduri presa europeană a făcut referiri la caracterul extremist de dreapta al partidului Jobbik, Vona Gabor a declarat: "Omul, după un timp, se obişnuieşte cu această etichetare, dar niciodată nu se vorbeşte de ce suntem un partid extremist sau faţă de ce ne manifestăm extremist. Dacă Gyurcsanyi (fostul premier socialist al Ungariei) este de centru, într-adevăr, suntem extremişti, dar dacă omul îşi iubeşte patria şi naţiunea şi încearcă să acţioneze după posibilităţi pentru ele, nu cred că este extremist. Aceşti comentatori ar trebui să se gândească la faptul că Jobbik a fost votat de un milion de alegători la alegerile parlamentare din Ungaria, în urmă cu patru ani, şi se conturează că vom avea mai mulţi susţinători la alegerile care vin. Atâţia aşa-zişi extremişti nu pot exista în Ungaria".

Liderul fostei grupări Garda Maghiară, care a fost interzisă de instanţa de la Budapesta în iulie 2009, a adăugat că, în lumina ultimelor sondajelor de opinie, Jobbik are susţinători în tinerilor cu vârste sub 35 de ani şi a precizat "că fenomenul care este numit de presă extremism nu este altceva decât vocea nouă care va conduce Ungaria viitorului".

Reacţia MAE român

Ministerul Afacerilor Externe i-a cerut Guvernului de la Budapesta să se disocieze de declaraţiile Jobbik făcute la Joseni în cursul zilei de sâmbătă.

"Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate şi respinge declaraţiile făcute în cadrul Taberei de vară de la Joseni, în cursul zilei de sâmbătă, 10 august 2013. MAE aşteaptă din partea Guvernului de la Budapesta să se disocieze de declaraţiile Jobbik făcute la Joseni în cursul zilei de ieri", se precizează într-un comunicatul MAE.

"Pe tema autonomiei pe criteriu etnic, MAE reaminteşte faptul că aceasta nu face parte din standardele europene actuale omologate pentru minorităţile naţionale, la fel ca şi aşa zisele drepturi colective pentru minorităţile naţionale, care sunt excluse conceptual din planul relaţiei bilaterale prin Tratatul politic de bază din 1996. În ce priveşte afirmaţia că pentru soluţionarea aşa-zisei probleme a maghiarilor din România este necesară asumarea unui conflict între Ungaria şi România, MAE apreciază că este extrem de gravă. Ea contravine flagrant spiritului şi realităţilor europene contemporane, principiilor de drept internaţional, Tratatului politic de bază, precum şi Parteneriatului Strategic bilateral. Astfel de poziţionări sunt complet anacronice şi trebuie condamnate cu toată fermitatea de către toţi actorii responsabili din România, Ungaria şi Europa, în general", reiese din documentul citat.

MAE "dezavuează orice manifestări sau declaraţii extremiste care au loc pe teritoriul României" şi ”reaminteşte că este nevoit să ia poziţie, în mod public, pentru a doua oară în decurs de o lună, faţă de declaraţiile unor oficiali ungari făcute în contextul unor şcoli sau tabere de vară organizate de teritoriul suveran al României care disonează cu „Parteneriatului strategic ungaro-român pentru Europa în secolul XXI”.

Replica MAE ungar

În acest context, Ministerul ungar de Externe a declarat pentru MTI că Jobbik este un partid de opoziţie care nu este implicat în activitatea Guvernului ungar şi nu împărtăşeşte responsabilităţile acestuia.

Guvernul ungar a subliniat că este angajat faţă de principiile fundamentale şi obiectivele parteneriatului strategic ungaro-român.

Jobbik califică poziţia MAE român drept o "provocare deliberată"

Jobbik a declarat că poziţia luată de Ministerului român de Externe este o "provocare deliberată" care vizează intimidarea comunităţii etnicilor maghiari din România.

Istvan Szavay, un lider din cadrul partidului Jobbik, a precizat că partidul său a explicat clar, de mai multe ori, că oferă prioritate intereselor etnicilor maghiari în relaţiile cu ţările vecine.