"Protectorat maghiar pentru Transilvania", îi cere Tokes premierului ungar

Ţinut secuiesc autonom şi protectorat ungar, acestea sunt credinţele, speranţele şi, totodată, doleanţele exprimate sâmbătă de Laszlo Tokes la lucrările Universităţii de Vară "Balvanyos" organizate în "zona autonomă" Băile Tuşnad.

"Ne-am adunat pe un pământ autonom din Băile Tuşnad, într-o zonă autonomă a Băilor Tuşnad, adică zona în care se desfăşoară Universitatea de Vară. Dacă sunteţi de acord, aş vrea să mai spun că suntem într-o locaţie din Ţinutul Secuiesc autonom", i s-a adresat Laszlo Tokes premierului ungar Viktor Orban, prezent la "sesiunile de lucru" ale Universităţii de Vară maghiare.

Europarlamentarul Laszlo Tokes cere sprijinul guvernului maghiar pentru ca maghiarimea să meargă mai departe "pe calea autonomiei, a autonomiei secuimii." În acest scop, trebuie să fie selectaţi specialişti, afirmă Tokes, care să realizeze şi "un drapel al Transilvaniei", pentru că "secuimea are un steag." Şi, pentru toate aceste deziderate să fie posibile şi, de asemenea în numele unităţii maghiarimii, Laszlo Tokes îi cere lui Viktor Orban ca, împreună, cu guvernul pe care îl conduce să construiască "un sistem de cooperare naţională", pentru a oferi "protectorat" Transilvaniei, "aşa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud".

"Îl rugăm pe premierul Viktor Orban şi Guvernul condus de el să construiască un sistem de cooperare naţională, în aşa fel încât să oferiţi protectorat Transilvaniei, cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud", a declarat Laszlo Tokes, în prezenţa premierului Ungariei.

"Din păcate, statele care au apărut după tratatele de pace au reuşit să dividă comunitatea maghiară, naţiunea maghiară, şi regimul comunist a contribuit. Din păcate, nu există acea unitate în pluritate, de care am avea nevoie şi nu există forţă de coeziune, care ar ţine laolaltă comunităţi mai mici sau mai mari", a mai subliniat Tokes, expunându-şi dezideratul.

Ungaria, o Patrie-Mamă puternică, prin sistemul dublei cetăţenii

Întâmpinat cu ropote de aplauze de cei aproximativ 3.000 de participanţi, care i-au scandat numele, premierul ungar, Viktor Orban a trecut sâmbătă câteva dintre liniile directoare ale politicii Ungariei, subliniind rolul pe care guvernul său îl dă politicii acordări dublei cetăţenii pentru maghiarii de pretutinderni.

"Dubla cetăţenie este o parte importantă a politicii naţionale, care ajută comunităţile maghiare să se descurce mai bine şi, pentru a fi eficientă, trebuie să avem o Patrie-Mamă puternică, o Ungarie puternică, iar aceste legături să fie funcţionale", a spus Orban.

Poporul maghiar dispersat poate constitui o naţiune puternică, a afirmat Orban, doar dacă este "o naţiune cosmopolită, prin sistemul dublei cetăţenii, care este parte a politicii naţionale a Ungariei" şi care poate contribui astfel, la îmbunătăţirea situaţiei fiecărui maghiar, "din New York, Tuşnad sau Argentina".

Cât despre Transilvania în particular, Orban declară: cu Transilvania, care "(...) fost parte a Ungariei, s-a tras o linie şi acum nu mai este".

"Ne-au cam dispersat evenimentele, comunităţile au fost dispersate, fără să fie dislocate. Au apărut graniţe, de pildă suntem în Transilvania, care a fost parte a Ungariei, s-a tras o linie şi acum nu mai este. După 1956, 250.000 de maghiari au părăsit Ungaria", a declarat Viktor Orban.

Lucrările celei de a XXIV-a ediţii a Universităţii de Vară "Balvanyos" au fost ţinute la Tuşnad, în perioada 23-28 iulie La eveniment au fost invitaţi premierul Ungariei, Viktor Orban, vicepremierul Zsolt Semjen, dar şi membri ai PDL, UDMR, PPMT, CNMT.

România stat unitar, declară Mihai Razvan Ungureanu

Reacţiile politicienilor români la aceste declaraţii au venit la scurt timp. Aflat la Festivalul Preşedintele Partidului Forţa Civică, Mihai Răzvan Ungureanu (MRU) a subliniat faptul că proiecte de tip "protectorat" maghiar pentru Transilvania, pe modelul "Austria cu Tirolul de Sud", nu au nicio legătură cu cadrul constituţional existent.

De altfel, cererea de "protectorat" asupra Transilvaniei, adresată de europarlamentarul Laslo Tokes premierului ungar Viktor Orban, la Băile Tuşnad, nu reprezintă "nicio noutate politică", întrucât "o mai vehiculează şi alţii".

"Am mai auzit de chestiunea aceasta şi nu e nicio noutate politică, nicio idee de moment. Şi n-o vehiculează doar un singur om, o mai vehiculează şi alţii. Noi rămânem la ceea ce Constituţia României spune: este un stat naţional unitar, formulele de descentralizare trebuie să funcţioneze bine peste tot şi în aşa fel încât comunităţile locale să beneficieze de pe urma descentralizării. Descentralizarea nu este un proces simplu, comportă timp, comportă resurse - nu poţi face descentralizarea fără resurse - şi în primul şi în primul rând o bună aliniere la interesul naţional, la interesul comunităţilor locale, la interesul naţional. Iată deci şi răspunsul meu. Multe idei, realitatea stă altundeva", a spus Ungureanu.

"Durerile adevărate" ale românilor, indiferent de judeţul în care locuiesc şi de naţionalitatea lor, declară MRU, sunt şomajul, sărăcia şi serviciile proaste din ţară iar regionalizarea (sau autonomia administrativ-teritorială) nu este neapărat "medicamentul perfect al tuturor lucrurilor rele". Ce spun oamenii politici de multe ori estompează adevăratele probleme ale locuitorilor.

"Am mers des în judeţele cu majoritate de cetăţeni români de etnie maghiară şi vă spun care sunt, de fapt, problemele la firul ierbii. Prima - asigurarea locurilor de muncă şi este ceea ce reclamă şi cetăţeanul român din Caracal, şi cetăţeanul român din nordul Moldovei, şi cel din Arad, de peste tot. Doi - o stabilitate legislativă capabilă să avantajeze iniţiativa economică, de oriunde ar fi ea, că e mică, medie, mare, să existe un teren propice pentru investiţii, locuri de muncă şi implicit dezvoltare economică pe orizontală. Trei - servicii publice onorabile, pe măsura a ceea ce fiecare cetăţean primeşte, că este vorba de ghişeul de la administraţia financiară, că este vorba de asigurarea asistenţei spitaliceşti sau de asigurarea educaţiei', a arătat Ungureanu.

Există o vină mare a clasei politice româneşti, a mai subliniat MRU, politicienii români nevizitând suficient ţara şi nepăstrând contact direct cu oamenii pe care îi conduc.