Declaraţie de "război" faţă de Iohannis, adoptată de Parlament
alte articole
UPDATE. Controversatul proiect de declaraţie propus de şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost adoptat cu 203 voturi "pentru" şi 94 de voturi "împotrivă".
* * *
Pe ordinea de zi a Parlamentului controlat de PSD şi de ALDE se află un proiect de Declaraţie în care şeful statului este acuzat de abuz de drept şi de uzurpare a dreptului Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere, ca urmare a sesizării depuse la CCR privind OUG 13, relatează Mediafax.
Respectivul proiect de declaraţie, extrem de critic la adresa preşedintelui Klaus Iohannis, a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Ministerului Public, a mai fost depus acum câteva săptămâni, într-o formă uşor modificată, la iniţiativa preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, pentru includerea pe ordinea de zi a plenului comun. La momentul respectiv, votul s-a amânat.
În cazul în care va fi adoptată, Declaraţia nu va avea niciun fel de consecinţe juridice, fiind un act „exclusiv politic” al Parlamentului. Interesant va fi de urmărit cum votează PSD în contextul în care Dragnea declara nu mai demult de ieri că nu mai vrea un război cu Iohannis, caci "continuând acest război, sfâşiem ţara şi, la finalul zilei, nu câştigă nici Klaus Iohannis şi nici eu, ceea ce este mai puţin important, dar nu câştigă nici ţara."
"Ceea ce a făcut oportună şi necesară decizia Curţii este absenţa manifestă a bunei credinţe în interpretarea legii fundamentale de către reprezentanţii instituţionali ai autorităţii judecătoreşti, ca şi abuzul de drept al Preşedintelui României, care recurge la sesizarea fără temei a Curţii doar în scopul blocării unui proces politic democratic.
Parlamentul României consideră că recenta decizie a Curţii trebuie să pună capăt o dată pentru totdeauna acţiunilor concertate de subminare a rolului şi prestigiului Parlamentului ca instituţie centrală a democraţiei şi organ reprezentativ suprem al naţiunii noastre.
Parlamentul nu va mai accepta pe viitor să fie redus la condiţia de spectator al unor decizii politice care se iau după criterii netransparente de către persoane care nu şi-au câştigat prin vot dreptul de a decide şi de către agenţii ale statului conduse la rândul lor de persoane numite pentru îndeplinirea unor atribuţii fără caracter politic, de ordin judiciar sau ţinând de sfera siguranţei naţionale.
Prin această Declaraţie, Parlamentul îşi reafirmă supremaţia politică faţă de toate celelalte instituţii publice şi se arată decis să-şi exercite cele trei funcţii fundamentale ce îi revin prin Constituţie. (...) Parlamentul, ca expresie a suveranităţii naţionale, reprezintă societatea românească cu toate componentele ei. (...)
Modul direct de alegere a Preşedintelui României a indus impresia greşită că cel ales este primul reprezentant al naţiunii, că ar fi un preşedinte absolut al românilor, mai legitim şi reprezentativ decât Parlamentul.
Parlamentul României califică drept neconstituţionale şi inacceptabile judecăţile pe care fie Preşedintele României, fie Consiliul Superior al Magistraturii, fie reprezentanţi ai Ministerului Public le formulează la adresa unor decizii şi activităţi ale Guvernului. Asemenea acţiuni uzurpă ilegal şi abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere, în diferitele forme prevăzute de lege şi de regulamentele camerelor, pentru activitatea sa.
