Decizia Franţei de a bloca acordul privind programul nuclear iranian naşte speculaţii

Rolul Franţei în blocarea unui acord internaţional privind programul nuclear al Iranului a provocat reacţii furioase duminică din partea Teheranului, apreciere din partea detractorilor Iranului, precum şi un val de speculaţii cu privire la care ar putea fi motivul francezilor din spatele acestei decizii, scrie duminică The Independent.

Întâlnirea de la Geneva a Grupului 5+1 [SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franţa şi Germania n.r.] pe problema nucleară a Iranului a luat sfârşit duminică. Delegaţii din Iran şi cele şase puteri mondiale nu au reuşit să ajungă nici acum la o înţelegere privind programul nuclear al Teheranului, negocierile urmând a se relua pe data de 20 noiembrie.

După o rundă maraton de negocieri internaţionale, nu s-a ajuns la acordul larg anticipat, motivul fiind că ministrul de Externe francez, Laurent Fabius a obiectat, susţinând că termenii impuşi Teheranului în acordul preliminar ar fi fost prea uşori. Multe naţiuni se tem că Iranul caută în secret să-şi dezvolte condiţiile necesare creării de arme nucleare, în ciuda declaraţiilor sale că vrea energie nucleară numai în scopuri paşnice, respectiv energetice şi medicale.

Fabius a rupt o regulă informală a grupului diplomatic format din şase naţiuni şi a criticat public acordul preliminar, care avea ca scop deschiderea unei căi către negocieri cuprinzătoare privind programul nuclear iranian.

"Vrem un acord... dar nu un acord pentru fraieri", a declarat Fabius.

Când negocierile s-au oprit temporar, Iranul s-a grăbit să arate cu degetul.

Preşedintele iranian Hassan Rouhani a declarat la Adunarea Naţională că Teheranul nu va fi intimidat de "sancţiunile, ameninţările, dispreţul şi discriminarea" oricărei ţări, potrivit presei iraniene. "Pentru noi sunt linii roşii care nu pot fi trecute", a subliniat acesta.

Agenţia de ştiri Fars a criticat "rolurile distructive ale Franţei şi Israelului" pentru eşecul negociatorilor de a ajunge la un acord preliminar şi a realizat o caricatură a Franţei, pe care a reprezentat-o ca o broască ce trage cu un pistol. "Prin faptul că trage, ea simte că este importantă", se precizează în comentariu.

În schimb, senatorul american John McCain a scris pe Twitter că Franţa "a avut curajul de a preveni un acord nuclear prost cu Iranul. Vive la France!".

Stoparea negocierilor a generat o dezbatere publică. A fost intervenţia Franţei motivată de interesele comerciale sau geopolitice din Orientul Mijlociu?

Alireza Nader, un specialist în Orientul Mijlociu de la Rand Corp, a declarat că, în opinia lui, mai multe motive ar putea fi implicate, inclusiv dorinţa Franţei de a opri proliferarea nucleară, dar şi interesul în vânzarea de arme către Arabia Saudită şi alte ţări arabe din Golful Persic, care se tem de puterea regională a Iranului şi ar aprecia poziţia francezilor.

Se presupune că Franţa are, de asemenea, un interes în consolidarea poziţiei sale în regiune, într-un moment în care mulţi de acolo cred că puterea Statelor Unite este în scădere, a declarat Nader.

"Acest lucru ar putea fi o modalitate de a-şi consolida legăturile în general", a declarat aceasta.

Nader a explicat că un dezavantaj ar fi faptul că iniţiativa Franţei ar putea slăbi eforturile depuse de grupul celor şase, care a tot încercat să găsească o soluţie diplomatică la problema nucleară iraniană. În opinia lui, poziţia franceză slăbeşte unitatea grupului, care a ajutat la aducerea Iranului la masa de negocieri şi întăreşte afirmaţiile Iranianului potrivit cărora Teheranul a fost dispus să negocieze, dar Israelul, „ulii” din Congresul SUA şi acum şi Franţa se pare că ar prefera o confruntare militară în defavoarea diplomaţiei.

Francois Heisbourg, fost oficial francez de la Paris şi preşedinte al Institutului Internaţional pentru Studii Strategice, vede alte motive în spatele deciziei.

El a observat că Franţa a luat de mult timp o atitudine dură privind programul Iranului, de pe vremea guvernului fostului preşedinte Jacques Chirac. El a declarat că poziţia franceză poate reflecta, de asemenea, faptul că Franţa "urăşte să semneze pe linia punctată orice pare să fie produs de americani".

Heisbourg a precizat că în politica internă ​​"a sta contra americanilor va fi (o decizie) câştigătoare pentru guvernul lui Hollande", deşi problema nucleară iraniană nu este deosebit de importantă pentru publicul francez.

Cu toate acestea, Heisbourg şi alţi observatori au menţionat că nu este clar în ce măsură obiecţiile francezilor au supărat de fapt Washingtonul.

Deşi administraţia Obama a declarat că doreşte o înţelegere cu Iranul, secretarul de stat John F. Kerry a luat o atitudine moderată referitor la Franţa după stoparea negocierilor şi a făcut clar faptul că administraţia împărtăşeşte multe din preocupările Franţei cu privire la reactorul cu apă grea al Iranului şi îmbogăţirea uraniului.

Unii analişti au speculat că ar avantaja Washingtonul dacă presiunile Franţei ar conduce la o înţelegere mai dură la următoarea rundă de negocieri, care urmează să înceapă la 20 noiembrie la Geneva.

Un oficial occidental a declarat sub condiţia anonimatului că Franţa "doar îşi joacă rolul său tradiţional în cadrul grupului" şi că cele şase naţiuni au fost în mare măsură în acord până la sfârşitul negocierilor de sâmbătă seara.

Kerry a reiterat duminică ideea că Franţa nu a subminat acordul, spunând ca şi Statele Unite au vrut mai multă "claritate" cu privire la termenii înţelegerii şi că cele şase puteri rămân unite.

El a apărat, de asemenea, poziţia SUA: "Noi nu suntem orbi şi nu cred că suntem proşti", a declarat el. "Cred că avem un simţ destul de puternic pentru a măsura dacă acţionăm sau nu în interesul ţării noastre şi al lumii".