Iraniana Shirin Ebadi: SUA şi UE să interzică accesul Teheranului la sateliţi

Laureatul premiului Nobel pentru Pace, Shirin Ebadi, le-a cerut luni Uniunii Europene şi Statelor Unite să-i interzică Iranului utilizarea sateliţilor americani şi europeni pentru a difuza ceea ce acesta descrie ca fiind propaganda Republicii Islamice, scrie Reuters.

Ebadi, un avocat iranian şi fost judecător care a câştigat Premiul Nobel pentru Pace în 2003 pentru munca ei de promovarea a drepturilor omului în Iran, a acuzat puterile occidentale că acordă prea puţină atenţie la încălcările drepturilor pentru că urmăresc să încheie un acord cu Teheranul privind reducerea ambiţiilor sale nucleare.

Ebadi a criticat regimul de sancţiuni economice şi financiare luate împotriva Iranului - o serie de măsuri ale SUA, UE şi ONU care vizează descurajarea programului nuclear şi de rachete al Teheranului. Occidentul suspectează că dorinţa Teheranului de a îmbogăţi uraniu peste concentraţiile folosite în reactoarele nucleare arată că urmăreşte să dezvolte arme atomice.

"Sancţiunile economice au avut un impact puternic", a declarat Ebadi pentru Reuters. "Oamenii au devenit foarte săraci. Anumite tipuri de medicamente nu mai pot fi găsite în Iran. Preţul alimentelor este mai mare în Iran decât în SUA sau Europa", a atras atenţia Ebadi.

Sancţiunile care fac rău iranienilor obişnuiţi ar trebui să fie înlocuite cu cele care slăbesc guvernul, dar nu şi oamenii, a declarat acesta. Un exemplu pe care l-a dat a fost restricţionarea utilizării sateliţilor americani şi europeni de Iran pentru a bloca difuzarea programelor în peste zece limbi non-Farsi din afara ţării.

"Trebuie să oprim capabilitatea guvernului Iranului de a utiliza sateliţii", a precizat Ebadi. " În acest fel putem să închidem microfoanele de propagandă ale guvernului".

Ea a mai spus că oficiali guvernamentali de rang înalt, de la ministru adjunct în sus, ar trebui să se confrunte cu interdicţii de călătorie şi confiscarea averilor di conturi depuse la băncile europene şi americane.

Într-un răspuns la remarcile lui Ebadi, Alireza Miryousefi, purtătorul de cuvânt al misiunii Iranului la ONU, a declarat că după alegerile prezidenţiale recente din Iran care "au avut loc într-un mod deschis, libere, corect, transparent şi democratic, Republica Islamică a Iranului a intrat într-o nouă etapă a democraţiei şi a statului de drept".

Ebadi, care trăieşte în exil în Marea Britanie din 2009, şi-a exprimat dezamăgirea faţă de noul preşedinte al Iranului, Hassan Rouhani, văzut în general ca fiind mai moderat decât predecesorul său, Mahmoud Ahmadinejad.

"Motto-ul lui Rouhani a fost că el are de gând să schimbe condiţiile şi acesta este motivul pentru care oamenii l-au votat", a declarat aceasta. "Din păcate nu asta s-a întâmplat".

Iranul susţine garantarea drepturilor

Miryousefi a declarat că "Iranul, mai ales după alegerea preşedintelui Rouhani, a pus un nou accent pe devotamentul său ferm faţă de promovarea şi protejarea tuturor drepturilor omului în interiorul şi în afara ţării".

Cu toate acestea Iranul este una dintre guvernele cele mai represive chiar printre ţările din Orientul Mijlociu, care au politici dezastruoase privind drepturile şi libertăţile civile.

"Întrebarea mea pentru ţările europene este, în cazul în care vor fi de acord cu guvernul iranian pe probleme nucleare - Sunteţi dispuse să daţi mâna cu un guvern care loveşte cu pietre femeile? Veţi crede un guvern care execută opoziţia politică? - Shirin Ebadi

"Iranul a hotărât o abordare pe termen lung şi măsuri reale pentru a proteja toate drepturile omului ale poporului său, inclusiv prin asigurarea respectării lor, cu toate angajamentele sale relevante în conformitate cu dreptul internaţional, ţinând seama de principiile consacrate în constituţie", a adăugat Miryousefi.

Un exemplu a noii abordări a Iranului, a continuat Miryousefi, este că Rouhani a cerut guvernului său să întocmească o "Cartă a Drepturilor Cetăţenilor" şi a decis ca toate acuzaţiile guvernului împotriva jurnaliştilor să fi retrase, ceea ce duce la eliberarea şi anularea condamnărilor pentru 86 de deţinuţi.

Aceasta a adăugat că Rouhani a numit un asistent special pentru afaceri minoritare pentru a se asigura că drepturile minorităţilor etnice şi religioase sunt protejate.

Ebadi a declarat că numărul de execuţii în Iran de la alegerea din iunie a lui Rouhani a fost de două ori mai mare ca în anul trecut când Ahmadinejad era încă în putere. Aproape toţi dintre activiştii din opoziţie din închisoare reţinuţi înainte ca Rouhani să fie ales sunt încă în închisoare şi minorităţile etnice şi religioase continuă să fie persecutate, a adăugat aceasta.

Ebadi a citat personalităţii de la Federaţia Internaţională pentru Drepturile Omului (FIDH), care a raportat că peste 200 de persoane, inclusiv patru minori, au fost executaţi între 14 iunie şi 1 octombrie. Ea a explicat că acest număr este dublu faţă de numărul de execuţii care au avut loc în aceeaşi perioadă în 2012.

"Din păcate, lumea se concentrează mai mult pe energia nucleară decât pe drepturile omului şi nu acordă atenţie situaţiilor de încălcări ale drepturilor omului în Iran", a subliniat Ebadi. "Şi acesta este motivul pentru care condiţiile privind drepturile omului se agravează în Iran".

Mai târziu în această săptămână, oficiali de rang înalt ai celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU - Marea Britanie, China, Franţa, Rusia şi Statele Unite - şi Germania se vor întâlni cu negociatorii iranieni la Geneva pentru a discuta despre posibilitatea unui acord cu privire la programul nuclear al Iranului, despre care Teheran susţine că este absolut paşnic.

Statele Unite ale Americii au declarat că ultimele şase discuţii de luna trecută cu Iran privind ambiţiile sale nucleare au ca scop ieşirea dintr-un impas care durează de un deceniu. Aceste discuţii recente au fost mai productive decât rundele anterioare, potrivit SUA. Diplomaţii occidentali susţin că acest lucru a fost determinat de severitatea sancţiunilor, de care Teheranul este dornic să scape.

Ebadi, care se va întâlni cu oficiali ONU şi diplomaţi la New York, a declarat că cele şase puteri ar trebui să discute mai mult decât despre chestiunea nucleară la Geneva. Ea a avertizat naţiunile UE să nu se grăbească să restabilească legăturile cu guvernul de la Teheran fără îmbunătăţiri în materia drepturilor omului.

"Întrebarea mea pentru ţările europene este, în cazul în care vor fi de acord cu guvernul iranian pe probleme nucleare - Sunteţi dispuse să daţi mâna cu un guvern care loveşte cu pietre femeile? Veţi crede un guvern care execută opoziţia politică? Veţi fi dispuşi să faceţi compromisuri în ceea ce priveşte standardele referitoare la drepturilor omului în care credeţi, pentru propria securitate?"