De ce Rusia nu salvează Ciprul

Oamenii asteaptă în faţa unei sucursale a Băncii Ciprului din Nicosia, la 28 martie. Băncile din Cipru au fost redeschise joi pentru clienţi, după aproape două săptămâni.
Oamenii asteaptă în faţa unei sucursale a Băncii Ciprului din Nicosia, la 28 martie. Băncile din Cipru au fost redeschise joi pentru clienţi, după aproape două săptămâni. (AP Photo / Petros Karadjias)

Deşi oligarhii ruşi deţin miliarde de euro în conturi cipriote iar depondenţii cu peste 100.000 de euro la cele două bănci mari ar putea să piardă 60% din bani, viceprim-ministrul rus Igor Shuvalov a anunţat că ”guvernul rus nu va face nimic în această situaţie”.

În plină criză cipriotă, ministrul de finanţe de la Nicosia, Michalis Sarris, s-a repezit până la Moscova pentru a cere ajutorul Rusiei. Era vorba despre extinderea cu cinci ani a împrumutului de 2,5 miliarde de euro luat în 2011 în schimbul unui fond privat de investiţii care să includă active legate de gaz şi de bănci. Marile bănci din Rusia şi guvernul n-au fost însă încântate de perspectiva de a primi acţiuni la bănci care vor fi supuse procesului de restructurare de către UE. Iar Gazprom şi Rosneft s-au arătat prea puţin dispuse să înghită ”găluşca” gazelor din Mediterana, fără studii prealabile care să arate despre ce cantităţi este vorba şi ştiută fiind opoziţia Turciei la exploatarea acestora în apele teritoriale contestate.

Presa rusă a scris şi că ministrul cipriot al finanţelor a venit nepregătit la întâlnirea de la Moscova neavând nici măcar o cifră clară pe care dorea s-o obţină. Oricum ar fi, ruşii nu au crezut că un acord adoptat în viteză este în interesul lor şi nici că Ciprul poate fi salvat astfel. Kremlinul a gândit pe termen lung şi a înţeles că după bailout-ul european se va termina cu status-quo-ul actual în care insula Afroditei este un mare paradis fiscal pentru ruşi. Cu siguranţă Rusia va pierde masiv în urma haircut-ului cipriot, dar ea încearcă acum să-şi limiteze pierderile. ”Cu active totale de aproximativ zece miliarde de euro în băncile cipriote, pierderile ruseşti sunt estimate la 4-6 miliarde de euro, dar minore în comparaţie cu fuga de capital care a costat economia 44,5 miliarde de euro în 2012 şi 63 de miliarde în 2011”, scrie cercetătorul Yuri Zhukov în revista Foreign Affairs.

Până la urmă Vladimir Putin a declarat dez-offshore-izarea economiei ruseşti ca o prioritate politică centrală, dar zonele economice speciale create pe teritorul rus încă nu atrag investiţiile dorite pentru că investitorii nu cer doar taxe mici, ci şi protejarea drepturilor de proprietate, independenţa justiţiei şi un climat de business stabil. Prin urmare, retragerea ”forţată” a ruşilor din Cipru ar putea să reprezinte teoretic o oportunitate pentru Moscova de a le repatria banii şi investiţiile, dar această ipoteză nu este garantată.

În plus, restructurarea din temelii a sectorului bancar cipriot şi consecinţele sale negative legate de scăderea investiţiilor străine şi afectarea sectorului cheie al turismului vor duce la recesiune, la resentimente puternice ale populaţiei faţă de troică, UE şi Germania şi la o apropiere inevitabilă de vechiul prieten rus. Rusia, departe de a nu mai conta ca actor cu influenţă în Cipru, ar putea să speculeze această stare de fapt pentru a se prezenta ca alternativă. Moscova ar putea până la urmă oferi expertiză şi sprijin pentru extragerea gazului şi ar putea propune asistenţă financiară în schimbul găzduirii unei baze ruseşti pe insulă, poate în oraşul Limassol.

Pe de altă parte, refuzul Rusiei de a salva Ciprul ar putea fi explicat şi prin deteriorarea situaţiei economiei ruseşti, măcinate de şomaj. Decât să ia bani de la electoratul sărac pentru a-i salva pe oligarhii care oricum sunt ţinuţi în frâu de Kremlin, Putin preferă să aştepte până activele cipriote vor deveni mai ieftine şi vor putea fi cumpărate la preţ mai mic.

Restructurarea din temelii a sectorului bancar cipriot şi consecinţele sale negative legate de scăderea investiţiilor străine şi de afectarea sectorului cheie al turismului vor duce la recesiune, la resentimente puternice ale populaţiei faţă de troică, UE şi Germania şi la o apropiere inevitabilă de vechiul prieten rus. Rusia ar putea să speculeze această stare de fapt pentru a se prezenta ca alternativă.

O altă explicaţie este că Putin ştie că nu are de câştigat dintr-o provocare şi o atitudine agresivă faţă de UE în dosarul cipriot. UE rămâne cel mai mare partener comercial al Moscovei, iar aceasta este în continuare dependentă de exporturile de gaz spre Europa. Putin nu mai vrea să toarne gaz de foc într-un moment de tensiune maximă în relaţia cu UE, în care relaţia specială cu Germania este pusă sub semnul întrebării după ofensiva împotriva ONG-urilor germane, mai ales a fundaţiilor Konrad Adenauer şi Friedrich Ebert, de pe teritoriul rus.

Partea bună a prezenţei ruşilor în Cipru

Oricum ar fi, ruşii vor rămâne prezenţi în Cipru. ”Rusia este cea de-a doua ţară care ne trimite turişti. Ciprul are legături foarte vechi cu Rusia graţie creştinătăţii ortodoxe comune, cât şi apartenenţei la Mişcarea de Nealiniere în timpul Războiului Rece. Moscova a fost întotdeauna un aliat al Nicosiei când în Consiliul de securitate al ONU s-a discutat chestiunea cipriotă. Aşa că Rusia a fost privită întotdeauna ca un prieten al Ciprului, dar până acum nu pare să aibă o influenţă evidentă asupra politicilor guvernamentale. Motivul principal pentru care Ciprul a înclinat până acum să se împrumute mai degrabă de la Rusia, decât de la UE, a fost ca să evite măsurile de austeritate impuse de partenerii europeni şi să-şi menţină rata de impozitare a companiilor de 10%, care este, totuşi, piatra de temelie a celui mai dinamic sector din Cipru astăzi. Nimeni nu ştie dacă împrumutul rusesc de anul trecut a venit însoţit de nişte condiţii, dar au existat multe speculaţii. În cazul bailout-ului UE măcar ştim care sunt condiţiile”, îmi spunea experta cipriotă Fiona Mullen într-un interviu din vara trecută.

Iar dacă Europa consideră Ciprul o simplă maşină de spălat banii murdari ai oligarhilor ruşi, care profită de impozitele mici şi legislaţia laxă, oraşul Limassol, unde trăiesc zeci de mii de ruşi, contrazice această percepţie. Localnicii se tem că ruşii vor pleca. Ruşii de aici sunt respectaţi pentru că plătesc taxe şi atrag mulţi turişti tot din Rusia. Cam 500.000 de astfel de turişti vin anual pentru a se relaxa pe plajele cipriote, citesc ziare locale de limbă rusă şi ascultă postul local de radio în rusă. Există restaurante, şcoli, afaceri şi cafenele ruseşti, care funcţionează legal şi contribuie la stat. Oraşul este poreclit de aceea şi Limassolograd. Iar localnicii de alte etnii consideră că plecarea ruşilor ar fi o catastrofă pentru ei. Deci nu spuneţi prea devreme ”La revedere!” Rusiei în Cipru!