Magnaţii ruşi caută un alt paradis fiscal în locul Ciprului

Înainte de redeschiderea joi a băncilor din Cipru, mass-media ruse informau despre avioane pline cu ruşi care au plecat cu destinaţia Cipru unde aveau banii depuşi. Investitorii privaţi, mai ales cei care deţin conturi de peste 100.000 de euro, se tem că vor suferi pierderi uriaşe. Analiştii ruşi asigură că, în funcţie de bancă, conturile depunătorilor ar putea suferi pierderi de între 40 şi 80%. Băncile ruse, care au o relaţie strânsă cu sistemul financiar cipriot, sunt mai puţin îngrijorate, iar specialiştii cred că relaţia nu este în pericol la acest nivel, notează vineri ziarul El Mundo.

'Adio Cipru, ... bun venit Hong Kong?', se întreba analistul rus Maxim Ossachi în revista The New Times din Moscova. În opinia lui, a venit vremea despărţirii de Cipru, care a căzut în dizgraţie din cauza scandalului spălărilor de bani în blocul european. El estimează că 30% din fondurile aflate în prezent în Cipru sunt ruseşti. Dacă se verifică, ar fi vorba de circa 20 miliarde de euro. În faţa actualei situaţii cu care se confruntă insula, Ossachi este de părere că se va produce o plecare masivă de capital care va genera 'probabil amurgul puterii financiare' a Ciprului.

Analiştii invocă de câteva zile despărţirea iminentă a ruşilor de acest 'paradis fiscal', ar cărui posibil faliment ar pune capăt sistemului fiscal ce i-a avantajat până acum, cu puţine măsuri birocratice pentru firmele străine. La Moscova se preconizează alternative precum Hong Kong, Luxemburg, Liechtenstein sau Malta. Aproape nimeni nu crede că speranţele guvernului rus ca banii să se întoarcă 'acasă' se vor transpune în practică. Mass media menţionează ca alternativă şi fosta republică sovietică Letonia, care preconizează să treacă în 2014 la euro. Premierul leton, Valdis Dombrovskis, a avut grijă să dezmintă informaţiile potrivit cărora Banca Centrală Europeană a pretins ţării să nu accepte fondurile ruse.

Mass-media publice ruse nu obosesc să treacă în revistă teoriile conspirative împotriva Moscovei, unde cancelarul german Angela Merkel este unul din principalii promotori oculţi ai asanării crizei, cu ajutorul fondurilor ruse. Când vine vorba de teoria conspiraţiei, campionul a fost prezentatorul de ştiri Dmitri Kisselzov, de la un post pro-Kremlin, care la 24 martie a comparat (cum făcuseră anterior responsabili ai entităţilor bancare) planul propus de Eurogrup de a salva economia Ciprului prin introducerea unui impozit obligatoriu pentru depunători cu exproprierea evreilor în timpul celui de-al Treilea Reich. Postul a difuzat chiar un fragment din programa partidului lui Hitler. Dar a tăcut în privinţa motivelor pentru care Rusia nu manifestă vreun interes pentru a scoate insula din această situaţie gravă.

Unii observatori spun că preşedintele Vladimir Putin nu ar putea niciodată explica electoratului nevoiaş acordarea unui ajutor din partea statului pentru a-i salva pe ruşii bogaţi care şi-au plasat banii în Cipru. Marea parte a populaţiei nu îşi permite un sejur la Marea Mediterană, prin urmare nu-i interesează de soarta celor 50.000 de ruşi din Cipru.

Totuşi, mass-media ruse îşi informează compatrioţii că ei vor să-şi salveze banii corupându-i pe funcţionarii băncilor cipriote sau angajând rakeţi. Circulă informaţii neconfirmate că ruşii ar fi scos deja cea mai mare parte a fondurilor lor cu ajutorul contactelor pe care le au cu băncile. Vicepreşedintele Băncii Central Ruse, Aleksei Simanovski, a comentat că nu se aşteaptă ca situaţia din insulă să afecteze sistemul financiar sau afacerile din ţara sa. 'Pentru clienţii de rând s-ar putea ca situaţia să devină mai puţin plăcută', a subliniat el.