De ce există probleme în privatizarea Poştei Române

Până marţi, la expirarea termenului, caietul de sarcini pentru privatizarea Companiei Naţionale Poşta Română, nu a fost cumpărat de niciun potenţial investitor a anunţat directorul general al companiei, Ion Smeeianu, într-o conferinţă de presă.

"Până în acest moment nu a fost niciun investitor", a declarat Smeeianu.

După ce ANAF a calculat, în urma unui control, alte datorii fiscale, în valoare dede 107 milioane lei (25 milioane euro), potenţialii investitori interesaţi să participe la privatizarea Poştei au solicitat prelungirea perioadei de depunere a ofertelor neangajante.

"ANAF a identificat noi datorii fiscale, de 107 miliioane de lei, aferente perioadei 2003-2012. Controlul a fost efectuat la cererea Ministerului pentru Societatea Informaţională", au precizat săptămâna trecută surse din companie.

Compania Naţională Poşta Română are în prezent obligaţii fiscale totale care depăşesc 240 de milioane de lei, acţionarii acesteia fiind Ministerul pentru Societatea Informaţională - 75% şi Fondul Proprietatea - 25%.

În România, Poşta este cel mai mare operator din acest domeniu şi are o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale şi circa 32.000 de angajaţi.

Cifra de afaceri a CNPR a scăzut în 2011 cu 8,7%, la 1,26 miliarde de lei, iar pierderile au urcat cu 50%, la 182,9 milioane de lei.

La finalul anului 2011, compania avea datorii totale de 556,9 milioane de lei, iar numărul mediu de salariaţi scăzuse cu peste 2.500, până la 32.124 de persoane.

Pentru anul în curs, bugetul Poştei Române prevede venituri totale de 1,26 miliarde de lei şi profit zero.

Investitorii interesaţi trebuie să plătească totodată 50.000 de euro pentru achiziţionarea dosarului de prezentare a licitaţiei.

Maghiarii nu mai vor să cumpere Poşta Română

După ce la finalulul lunii februarie, s-a declarat interesată de acest proces, Poşta maghiară de stat a hotărât la începutul lunii martie să nu mai ia parte la privatizarea Poştei Române.

Specialiştii companiei de stat Magyar Poşta au studiat condiţiile prevăzute pentru privatizarea Poştei Române şi au decis să nu participe la acest proces de privatizare.

Reprezentanţi ai companiei maghiare au precizat că în acest an se va concentra pe consolidarea poziţiei sale pe piaţa liberalizată a serviciilor poştale din Ungaria, la doar câteva zile după ce s-au declarat interesaţi de Poşta Română.

Cei care sunt interesaţi de Poşta Română trebuie să facă dovada că pot investi în companie minim 150 de milioane de euro, conform anunţului de privatizare făcut de autorităţi.

Oamenii de afaceri israelieni, interesaţi de Poşta Română şi CFR Marfă

Preşedintele Asociaţiei Producătorilor din Israel, Zvi Oren, şi-a arătat interesul pentru Poşta Română şi CFR Marfă, anunţând la jumătatea lunii martie că va solicita ambasadei o listă cu toate companiile româneşti care urmează să fie privatizate pentru a studia toate variantele.

“Voi solicita Ambasadei Israelului să îmi trimită o listă cu tot ce va fi privatizat şi vom găsi o soluţie să-i informăm pe oamenii de afaceri din Israel despre asta. Dacă există un interes comun, vom studia opţiunile. Organizaţia noastră din Israel este foarte puternică”, a declarat Zvi Oren pentru Bursa.

Un alt domeniu de care oamenii de afaceri israelieni sunt interesaţi este agricultura, Zvi Oren spunând că aceştia vor să îi înveţe pe românii cum să îşi exploateze resursele.

“O să va învăţăm cum să aveţi productivitate cu terenuri mici. Cu câteva decenii în urmă, 90% din veniturile Israelului proveneau din agricultură. Astăzi, obţinem aceeaşi productivitate cu 10% din suprafaţă. Şi de aceea avem probleme cu sectorul israelian agricol, pentru că nu mai avem nevoie de atâţia oameni şi de atât de mult pământ”, a spus el.

Acesta a adăugat că oamenilor de afaceri din Israel le place România şi vor să facă afaceri aici, dar că mulţi au pierdut bani pe piaţa românească şi că aceştia trebuie să fie asiguraţi că astfel de experienţe nu se vor mai repeta.

“Cred că, dacă cineva doreşte să intre în Europa, România este cel mai bun loc în care poate face asta. E adevărat că piaţa românească are o serie de probleme, dar bunicul meu spunea că o problemă înseamnă o oportunitate. Şi în România există o problemă, deci există o oportunitate pentru oamenii de afaceri”, a continuat preşedintele Asociaţiei Producătorilor din Israel.

Zvi Oren consideră că o problemă urgentă ce trebuie rezolvată în România este infrastructura.

“Cred că există multe proiecte de infrastructura pe care trebuie să le faceţi urgent. Şi noi am trecut prin acest proces în ultimii ani. Transportul costă mulţi bani şi ideea mea este ca oamenii de afaceri nu vin într-o ţară datorită impozitelor mici, în primul rând, ci pentru o infrastructură bună şi resurse umane bine pregătite. Intenţionăm să va prezentăm companiile noastre de infrastructură”, a menţionat el.