Bucureşti: Peste 1.500 de angajaţi ai Poştei Române au intrat în grevă spontană

Mai bine de 1.500 de angajaţi ai Poştei Române din 21 de oficii din Bucureşti au refuzat să mai plece pe teren, nemulţumiţi de faptul că reprezentanţii conducerii Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR) vor să impună un număr de zile neplătite şi să reducă programul de lucru pentru toţi salariaţii, relevă B1 TV.

Iniţial protestul a început la Oficiul Poştal 39 din Şoseaua Iancului şi ulterior s-a extins. În momentul de faţă, factorii poştali de la oficiile 39, 7, 77, 4, 10, 19, 82, 61, 53, 57, 76, 37, 24, 69, 9, 67, 30, 27, 74, 75 şi de la magazia Odoarei au încetat sponta lucrurul şi stau în faţa oficiilor poştale.

Nemulţumirea angajaţilor Poştei Române se datorează faptului că ar urma să li se impună între una şi patru zile neplătite, iar pentru acest lucru nu este nevoie de consultarea sindicatelor, pentru că există o prevedere în Codul muncii care permite asta.

Poştaşii bucureşteni nu sunt de acord nici cu faptul că le-a fost anulată o cursă pe zi, chiar dacă aceştia sunt obligaţi să facă două curse zilnice din cauza volumului mare de corespondenţă.

Revolta factorilor poştali se datorează şiu unor norme de producţie impuse de curând de către conducerea managerială, acţiuni ce vor avea ca rezultat reducerea normelor a peste 10.000 de salariaţi care vor trece de la program de 8 ore la un program de 6 sau 4 ore, salariile urmând să reflecte aceste ore de muncă.

Astfel, conducerea CNPR refuză să facă disponibilizări colective în urma cărora oamenii ar primi salarii compensatorii şi ar putea să beneficieze de indemnizaţie de şomaj, preferând să reducă programul de lucru cu o oră sau două pentru toţi angajaţii, lucru ce va duce la o reducere salarială de 15-20%.

Conducerea Sindicatului Poştei Române a precizat că momentan protestul poştaşilor se desfăşoară doar în Capitală, dar că nu este exclus ca marţi acţiunile să se extindă şi în alte judeţe ale ţării.

În luna octombrie a anului trecut conducerea Poştei Române şi sindicatul au convenit culegerea datelor de trafic aferente lunilor septembrie şi octombrie 2012, în vederea estimării necesarului de personal de exploatare poştală precum şi pentru gradarea agenţiilor poştale.

"În cadrul normării realizate, faţă de ultimele date existente (din anul 2009), s-au constatat o serie de diferenţă majore la nivelul distanţelor parcurse zilnic de către agenţii şi factorii poştali. De exemplu, în mediul rural, în urma verificării datelor pentru 2.642 de agenţii poştale totalul real al distanţelor parcurse a fost de 39.341,77 km, comparativ cu valoarea de 61.330,37 km luată în calcul în anul 2009", se preciza atunci într-un comunicat al instituţiei.

Poşta Română, cel mai mare operator de servicii poştale, are o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale şi peste 32.000 de angajaţi. Statul român deţine 75% din acţiunile companiei, restul de 25% fiind deţinut de Fondul Proprietatea.

Acţionarii operatorului sunt Ministerul Comunicaţiilor, cu o participaţie de 75%, şi Fondul Proprietatea, care deţine 25% din capital.
Cifra de afaceri a Companiei Naţionale Poşta Română a scăzut, în 2011, cu 8,7%, la 1,26 miliarde de lei, în vreme ce pierderile au urcat cu 50 la sută, la 182,9 milioane de lei, compania având 32.124 angajaţi, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice.

Autorităţile române au în plan privatizarea Poştei Române, pentru care aşteaptă oferte până la şfârşitul lunii mai a acestui an.

Dosarul de prezentare la licitaţie pentru privatizarea Poştei Române costă 50.000 de euro

Investitorii interesaţi de preluarea pachetului de 51% din acţiunile Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR) pot achiziţiona dosarul de prezentare la licitaţie începând de luni, pentru suma de 50.000 de euro, se arată în anunţul de privatizare a companiei.

Potrivit datelor Ministerului pentru Societatea Informaţională (MSI), criteriile de precalificare creează premisele participării tuturor investitorilor interesaţi de procesul de privatizare şi eliminarea potenţialilor participanţi care nu satisfac criterii minimale pentru încheierea în bune condiţii a privatizării Poştei Române.

Conform anunţului publicat pe 25 februarie 2013, investitorii interesaţi de privatizarea Poştei Române “trebuie să furnizeze dovada pertinentă şi concludentă a disponibilităţii resurselor financiare din surse proprii sau împrumutate pentru un aport de capital în numerar în companie de minimum 150 de milioane euro”.

Investitorii potenţiali precalificaţi vor fi evaluaţi ulterior după o altă grilă de criterii disponibilă în Dosarul de prezentare, care poate fi achiziţionat în variantele română şi engleză începând cu data de 11 martie 2013, de la sediul MSI, preţul acestuia fiind de 50.000 euro sau echivalentul în lei la cursul BNR din data plăţii.

Pentru participarea la procesul de selecţie, investitorii interesaţi au putut depune la sediul MSI până în data de 11 aprilie 2013, ora 12.00, documentele de participare prevăzute la art. 35 din Hotărârea Guvernului 577/2002 şi în Dosarul de prezentare, inclusiv documentele ce atestă îndeplinirea criteriilor de precalificare şi garanţia de participare în valoare de 9.480.866 lei sau echivalentul acestei sume în euro, la cursul de schimb BNR din ziua constituirii garanţiei, precum şi ofertele preliminare şi neangajante.

Documentele de participare au fost redeschise în data de 11 aprilie 2013, la ora 14.00 la sediul MSI. Statul român intenţionează să selecteze un investitor care va prelua 51% din companie prin majorare de capital social.

Valoarea capitalului social al CNPR la data anunţului este de peste 59,487 milioane lei împărţite în 59.487.787 acţiuni nominative în formă dematerializată, cu o valoare nominală de 1 leu fiecare. Statul român prin MSI deţine 75% din capitalul social, adică 44.615.840 acţiuni, iar Fondul Proprietatea – 14.871.947 acţiuni, reprezentând 25% din capitalul social.