De cât timp mâncăm ouă prăjite? Ce sunt ouăle "de o mie de ani" care se vând în China?

Este greu de ştiut data exactă, dar se poate deduce că acest obicei a luat naştere odată cu domesticirea găinii.

Primele dovezi arheologice ale domesticirii găinilor provin din China şi India, unde de-a lungul Văii Indusului, creşterea găinilor era o ocupaţie frecventă acum circa 5.000 ani. Se pare că de aici, din Valea Indusului, găinile au început să cucerească lumea: s-au răspândit în restul Asiei precum şi în Europa şi Africa.

Primele evidenţe despre găini în estul continentului negru provin din Egiptul Antic, unde a fost descoperit un incubator artificial. Omniprezenţa găinilor în istoria umanităţii ne face să ne întrebăm pe bună dreptate cum de au ajuns aceste păsări să domine cultural şi culinar? Ba chiar şi filozofic. Oul sau găina este o dilemă a cauzalităţii, de obicei exprimată prin întrebarea: „Ce a fost mai întâi, oul sau găina?”. Filozofii antici, prin această întrebare, îşi puneau întrebări legate de apariţia vieţii şi, în general, despre originile universului.

Referinţe vechi la această dilemă se găsesc în scrierile filozofiilor clasice. Scrierile lor indică faptul că întrebarea a frământat intelectualii fiind discutată frecvent de cărturari în istorie.

Aristotel (384–322 î.Hr.) a fost derutat de ideea că ar fi putut exista o primă pasăre sau un prim ou şi a concluzionat că atât pasărea cât şi oul au existat întotdeauna:

„Dacă a fost un prim om el trebuie să fi fost născut fără tată şi fără mamă - ceea ce este incompatibil cu natura. De aceea nu a putut fi niciun prim ou la început din care să fi ieşit păsări, sau ar trebui să fi fost o primă pasăre ca să facă primul ou; pentru că o pasăre iese dintr-un ou”.

Aceeaşi dilemă se punea de fapt pentru toate speciile, după cum credeau Platon şi alţi filozofi - care opinau că înainte de a fi apărut pe pământ acestea au existat mai întâi în lumea spiritului.

Curiozităţi

Ce sunt ouăle "de o mie de ani" care se vând în China?

Este vorba despre ouă de raţe conservate, care au nevoie de la o lună la şase să se maturizeze şi se conservă timp de aproximativ un an. Chinezii le numesc "pidan", care înseamnă "ouă acoperite" şi au un aspect învechit, cu coaja acoperită de o crustă maro iar albuşul cu un aspect de jeleu maro transparent. Gălbenuşul este semi-solid şi întunecat, de culoare gri verzui. Are gust sărat, sulfuros şi de amoniac.

Acestea sunt preparate cu sare şi un material foarte alcalin, cum ar fi lemnul de frasin, tei sau leşie. Uneori se adaugă ceai pentru a le da o notă mai fină de gust.