Danemarca va cheltui miliarde de euro pentru apărare, invocând temerile legate de reînarmarea Rusiei
Mette Frederiksen a recunoscut că Danemarca şi alte ţări au făcut o greşeală prin reducerea cheltuielilor pentru apărare, anunţând un pachet de 50 de miliarde de coroane daneze (aproximativ 7 miliarde de euro), spunând: „Nu trebuie să se mai întâmple niciodată”, anunţă Guardian.
Prim-ministra daneză a crescut cheltuielile de apărare la 3% din PIB în următorii doi ani - de la 2,4% în 2024 - deoarece Danemarca are nevoie de o „reînarmare masivă” pentru a evita războiul, a declarat aceasta.
Vorbind miercuri la o conferinţă de presă la Palatul Christiansborg, ea a declarat că sporirea cheltuielilor pentru apărare le va aduce la „cel mai ridicat nivel din ultima jumătate de secol”.
Danemarca a fost supusă unei presiuni uriaşe în ultimele săptămâni - mai întâi din cauza planului lui Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei, care face parte din Regatul Danemarcei, şi apoi din cauza avertismentelor SUA privind reducerea sprijinului pentru Europa.
„A trebuit să fim atenţi la multe, atât aici, în Danemarca, cât şi în Groenlanda şi, în general, ca europeni”, a declarat Frederiksen. „Suntem în cea mai periculoasă situaţie din ultimii mulţi, mulţi ani”.
Frederiksen a spus că mesajul ei pentru şeful apărării daneze a fost: „Cumpăraţi, cumpăraţi, cumpăraţi”.
Ea a adăugat: „Dacă nu putem obţine cel mai bun echipament, cumpăraţi următorul cel mai bun. Există un singur lucru care contează acum, şi anume viteza”.
Ea a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin se află în plin proces de reînarmare. „Nu ştim ce plănuieşte, dar ştim că el şi Rusia sunt în proces de reînarmare”.
Ca răspuns la afirmaţia falsă a preşedintelui american de marţi, potrivit căreia preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a „început” războiul cu Rusia, Frederiksen a declarat: „Ucraina nu a început niciun război. Ucraina nu a dorit niciun război”.
Ea a adăugat: „Există o singură parte agresivă”.
„Fondul de accelerare” de 7 miliarde de euro va fi utilizat pentru a face investiţii rapide în capacitatea de luptă, menite să consolideze capacităţile de apărare pe termen scurt şi să îndeplinească cerinţele NATO.
Ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, a declarat: „În termen de doi ani, Rusia ar putea reprezenta o ameninţare credibilă pentru una sau mai multe ţări NATO dacă NATO nu îşi dezvoltă propria putere militară în acelaşi ritm ca Rusia. Acest lucru necesită o acţiune politică rapidă”.
Anunţul a venit pe fondul unei stări de panică în Europa, după o schimbare dramatică a politicii externe la Washington.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a organizat miercuri o reuniune privind Ucraina pentru a coordona răspunsul Europei la ceea ce el a descris drept „ameninţarea existenţială” reprezentată de Rusia.
Tot miercuri, Suedia şi Polonia au convenit să „consolideze şi să aprofundeze cooperarea” politică şi în domeniul protecţiei civile şi al apărării civile, citând înrăutăţirea situaţiei de securitate în întreaga Europa.
Într-o declaraţie de intenţie, ministrul polonez de interne, Tomasz Siemoniak, şi ministrul suedez al apărării civile, Carl-Oskar Bohlin, au afirmat că vor colabora pentru a îmbunătăţi rezilienţa naţională şi strategiile de pregătire, pentru a sprijini Ucraina în consolidarea rezilienţei naţionale, pentru a îmbunătăţi securitatea în regiunea baltică şi pentru a coopera în vederea „identificării şi analizării ameninţărilor hibride şi contracarării consecinţelor acestora”.
