Dan Dungaciu: În 2019 se vor şterge ultimele urme electronice ale jafului din Republica Moldova

Dan Dungaciu, cercetător în cadrul Academiei de Ştiinţe din Bucureşti, împreună cu colegul său Petrişor Peiu au constatat că foarte multe lucruri care se întâmplă în prezent în Republica Moldova, sau naraţiunile care se declară public, nu au legătură cu realitatea.

Prima naraţiune ar fi legată de un aşa-zis război între Plahotniuc şi Dodon. „Noi am comparat asta cu un fel de confruntare dintre Tom şi Jerry din desenele animate”, a declarat Dan Dungaciu într-un interviu pentru Radio Europa Liberă. E o anumită discrepanţă între ceea ce se spune şi ceea ce se face, cei doi experţi români considerând că, de fapt, nu există niciun război până la capăt, ci doar o mimare a acestuia.

O altă chestiune care le-ar fi atras atenţia celor doi este relaţia dintre Bucureşti şi Chişinău, luând în considerare Centenarul pe care îl trăim în 2018”. Dungaciu a menţionat că în acest sens apar doar declaraţii flamboaiante, însă nimic, de pildă, despre un eveniment care marchează acest eveniment important pentru toţi românii.

Dungaciu a ţinut să specifice că până în prezent nu a fost anunţat niciun eveniment organizat de către Guvernul de la Chişinău pe această temă, deci, „iarăşi, un pic de discrepanţă, pe care n-ai cum să n-o sesizezi”. Un al treilea lucru foarte evident care s-a petrecut la Chişinău este furtul miliardului şi doar declaraţii nesfârşite că se luptă împotriva corupţiei şi o estompare a tematicii furtului miliardului.

În acest context, precum şi în contextul angajării de către stat a companiei americane Kroll în vederea investigării fraudei bancare din Republica Moldova, Dan Dungaciu a ţinut să specifice că după ce în 25 şi 26 noiembrie 2014 din Moldova a plecat un miliard de dolari, sub supravegherea neatentă a Băncii Naţionale moldoveneşti jumătate din exportul Republicii Moldova pe un an, nu era nevoie de raportul „Kroll-2” ca să-ţi spună că acesta este un lucru scandalos.

Deci, „Kroll-2” este utilizat ca într-un soi de registru „fă-te că lucrezi” de autorităţi, care nu vor să pună punctul pe „i” sau degetul pe rană. Cum s-a putut ca miliardul să plece din Republica Moldova sub supravegherea Băncii Naţionale a Moldovei şi nimeni, niciun oficial al Republicii Moldova să nu fie vinovat pentru asta la patru ani de la acest caz? Asta este de fapt posibilitatea sau diversiunea pe care de foarte multe ori o invocăm atunci când apelăm la probe sacrosanct, raportul „Kroll-2” care nici măcar nu este publicat integral”, a reiterat Cercetătorul de la Academia de Ştiinţe din Bucureşti.

Întrebat de ce până acum nu se mişcă ancheta privind furtul miliardului, Dan Dungaciu a punctat că o explicaţie plauzibilă, cel puţin în momentul acesta, „este că e o afacere de stat”. Cele 13,5 miliarde de lei moldoveneşti s-au transferat în tranzacţii mai multe, suma împărţindu-se, în general, cam în sume de 150 mii dolari şi încep transferurile. Şi în două zile s-a transferat această sumă în destinaţii offshore prin intermediul unor bănci intermediare, pe care evident că Banca Naţională a Moldovei le cunoaşte.

Fiecare tranzacţie are un cod SWIFT, pe care Banca Naţională a Moldovei îl cunoaşte. Acestea se şterg automat în cinci ani, deci aceste coduri SWIFT poţi să le controlezi vreme de cinci ani. În 2019 se vor şterge ultimele urme electronice ale jafului din Republica Moldova. Nicio instituţie din Republica Moldova nu a solicitat şi nu a cercetat codurile SWIFT ale acestei tranzacţii”, a opinat Dungaciu.

Acesta a ţinut să reitereze că apelul la „Kroll-2” „e un pic diversionist”, întrucât „Kroll” este o firmă privată şi nici nu are în spate autoritatea statului. Ea nu poate să ceară informaţii protejate de secretul bancar, să îngheţe conturile unde se află banii, emite mandate internaţionale de arestare pentru vinovaţi, acesta şi fiind motivul din spatele angajării acestei companii, consideră expertul român.

Dacă Chişinăul s-ar fi adresat CBI-ului sau OFAC-ului, Agenţia guvernamentală americană care se ocupă de dolari, aceştia ar fi avut posibilitatea să facă tot ceea ce „Kroll” nu poate face, consideră Dungaciu. Faptul că Chişinăul a apelat doar la o firmă privată arată că nu s-a vrut să se meargă până la capăt, lucru care se vede limpede şi din faptul că singurul vinovat al cărui nume apare în raportul Kroll este Ilan Shor, care este încă în libertate.

Mai mult decât atât, expertul român a specificat că în prezent la Chişinău ar trebui să se desfăşoare o investigaţiei in rem pe furtul miliardului care să nu identifice de la început vinovaţii, dar să cerceteze toată lumea care a avut direct legătură cu această poveste, însă nu a fot declanşată.

„Asta face, de pildă, ca fostul premier pe vremea când au dispărut banii să fie bine-mersi şi în Guvernul actual. Sau chiar dl Gaburici, pe vremea căruia s-au mai transferat vreo patru miliarde în contul BEM-ului, să fie astăzi ministru în acelaşi Guvern. Deci, eu nu fac prezumţia că aceste persoane ar fi vinovate, dar ceea ce ridică foarte multe semne de întrebare, inclusiv de ce nu se întâmplă asta, e că aceşti oameni, cel puţin până astăzi, nu au fost cercetaţi sau, mă rog, justiţia din Republica Moldova până acum i-a evitat cu foarte multă abilitate”, a conchis Dan Dungaciu.