CPR Moldova: Câteva dintre condiţiile Memorandumului privind Asistenţa Macrofinanciară riscă să fie doar bifate

Politicienii asigură cetăţenii Republicii Moldova că primele zece acţiuni din Memorandumul privind asistenţa macrofinanciară (AMF) ar fi fost îndeplinite. Acest lucru a fost declarat de vicepremierul pentru Integrare Europeană, Iurie Leancă, potrivit căruia „pentru prima tranşă sunt 10 condiţionalităţi care au fost realizate deja de către noi”. De asemenea, prim-ministrul Pavel Filip a precizat că „toate cele 10 condiţionalităţi au fost îndeplinite”.

Totuşi, autorităţile nu oferă informaţie detaliată despre modul în care au fost îndeplinite aceste 10 acţiuni din AMF. Astfel, urmare a executării acestora, Moldova ar trebui să primească prima tranşă din asistenţa Uniunii Europene de 100 milioane Euro.

Nu este prima dată când riscăm să bifăm reforme fără a le transpune calitativ în viaţa reală. Or, rolul central al puterii executive este anume să asigure implementarea calitativă a legilor, adică să execute legile adoptate”, se arată într-un comunicat al Centrului pentru Politici şi Reforme.

Reforma guvernului se consideră a fi realizată printr-un proces netransparent, fără consultări publice, fără ca societatea să vadă analizele şi evaluările ce au stat la baza reducerii numărului ministerelor, beneficiile acestei reforme şi, nu în ultimul rând, câţi bani publici vor fi economisiţi în urma acestei reforme. „Deşi reducerea cheltuielilor publice trebuia să fie scopul primar al acestei reforme, constatăm că vom plăti mai mult după reformă”, au precizat autorii analizei.

Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a fost publicată pe 5 ianuarie 2018. Potrivit analizei CPR, prevederile noii legi corespund standardelor europene şi ar trebui să asigure, în principiu, o mai mare independenţă. Totuşi, influenţa politică asupra instituţiilor independente nu este efectuată prin prevederi legislative, ci prin persoane concrete în funcţii-cheie. În pofida noii legislaţii, la acest moment, conducerea Curţii de Conturi este una politizată, numită anterior de Parlament într-un mod netransparent, ceea ce nu poate oferi şanse pentru o independenţă de facto a autorităţii, motiv pentru care CPR Moldova consideră acţiunea respectivă sub risc de nerealizare.

Cât priveşte prevenirea spălării banilor şi combaterea finanţării terorismului, este o acţiune nerealizată, întrucât Serviciul de prevenire şi combatere a spălării banilor, subordonat Centrului Naţional Anticorupţie, funcţionează în baza legii nr. 190 din 2007, cu toate că noua lege a fost votată în lectură finală, urmând să fie promulgată şi publicată.

Cu toate că legislaţia cu privire la energetică a fost modificată, CPR Moldova consideră acţiunea dată sub risc major de a nu fi realizată, întrucât Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică (ANRE) încă nu este cu adevărat depolitizată şi independentă. Un fapt ce sugerează ingerinţa politică în activitatea ANRE este modul în care instituţia stabileşte tarifele la gazele naturale, care ar trebui să fie semnificativ mai joase.

Cinci din cele zece acţiuni ţin, într-un fel sau altul, de independenţa şi asigurarea funcţionalităţii unor instituţii (ex: Curtea de Conturi, ANRE, ANI, Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale). Este important modul în care este evaluată independenţa acestora. Politizarea unei instituţii şi lipsirea acesteia de independenţă, de facto, este un proces ce trece neobservat atunci când analizăm doar cadrul legal.

Menţinerea influenţei politice asupra instituţiilor este efectuată prin relaţii neoficiale şi persoane concrete. Cel mai bun indiciu pe care îl putem avea este modul în care a fost susţinut concursul pentru suplinirea posturilor-cheie, cât de transparent a fost procesul, activitatea precedentă a candidatului selectat, dar şi modul în care deciziile instituţiilor se pliază cu agenda politică”, se mai arată în analiză.