Cum sunt verificaţi candidaţii ARD pentru alegeri de Comisia de Etică

Săptămâna aceasta, Comisia de Etică, organismul înfiinţat la nivelul ARD pentru evaluarea candidaturilor la alegerile parlamentare din partea PDL, PNŢCD, Noua Republică şi Forţa Civică, va începe evaluarea dosarelor centralizate la nivelul alianţei.

Evaluarea candidaturilor ar urma sa fie finalizat până la data de 15 octombrie, însă atât termenul-limită, cât şi detaliile cu privire la parcursul exact al evaluării vor fi dezbătute joi, în cadrul Colegiului Director al PDL.

Astfel, pentru a primi aprobare, candidaţii pentru listele parlamentare ale Alianţei România Dreaptă trebuie să respecte cele 12 criterii stabilite prin Codul de Etică.

Mai exact, cei care vor să fie înscrişi pe lista electorală vor trebui să-şi asume faptul că nu au fost condamnaţi penal sau arestaţi preventiv, că nu s-au aflat în conflict de interese, în situaţii de incompatibilitate, nu au colaborat cu Securitatea sau nu au migrat de la un partid la altul, relevă RTV.net.

Informaţiile de pe internet, foarte importante

Pentru a afla toate acestea, comisia condusă de către Monica Macovei are de dus o muncă migăloasă, pentru început pe internet.

La baza verificării fiecărui candidat stau informaţiile aflate pe internet, cu ajutorul căruia comisia va afla cam tot ce s-a scris în presă despre respectivul candidat.

"Procesul va avea două etape: în primul rând partidele vor merge înainte cu procesele de selecţie şi cu desemnarea candidaţilor, având obligaţia să ne transmită datele pe care le solicităm. Apoi, vom evalua dosarele şi vom decide. Ne interesează declaraţiile de avere, CV-urile şi declaraţiile pe proprie răspundere. Categoric, pentru informaţiile din presă vom folosi şi căutarea pe internet, dar nu vom urmări noi pe Google, pentru asta avem colaboratori care ne vor ajuta. De asemenea, nu luăm în considerare toate informaţiile găsite, pentru că unii colegi sunt atacaţi sau criticaţi în mod gratuit. Ne interesează informaţiile pentru care există şi dovezi", a precizat Theodor Stolojan, reprezentantul PDL în Comisia de Etică, pentru RTV.net.

"Se caută după cuvinte-cheie. Pe lângă numele candidatului se poate căuta: DNA, ANI, TRASEISM, FRAUDĂ, şamd. După această verificare se trece şi la declaraţiile de avere şi în cazul în care există suspiciuni se pot cere mai multe informaţii", a explicat preşedintele Noii Republici, Mihail Neamţu.

Urmează confruntarea informaţiilor cu ceea ce scrie în declaraţia de avere a respectivului candidat

Ulterior, în funcţie de informaţiile obţinute prin căutarea pe internet, Comisia "Macovei" poate trece, după caz, la următoarea etapă - discutarea dosarului şi, în cazul în care există motive de suspiciuni, acordarea unui vot..

De asemenea, CV-ul va fi analizat paragraf cu paragraf, o atenţie deosebită urmând a fi acordată domeniului "studii".

"Trebuie să verificăm atât cât se poate informaţiile referitoare la candidaţi: aici sunt incluse şi articolele de presă. Vom avea şi câteva persoane care ne vor ajuta cu căutările pe Google, noi avem menirea să dezbatem dosarele şi acolo unde e cazul să luăm decizia prin vot. Votul se acordă doar acolo unde considerăm că sunt probleme. Probabil că vor fi şi dosare respinse, noi asta trebuie să facem: să verificăm cu mare atenţie candidaţii, astfel încât să avem un parlament mai curat", a declarat pentru RTV.net, Ioan Mihai Greceanu, unul dintre cei cinci membri ai Comisiei de Etică.

Pe de altă parte, Comisia de Etică nu va avea ultimul cuvânt, întrucât, conform înţelegerii iniţiale dintre cei patru parteneri ai ARD, rezultatele Comisiei "Macovei" vor avea doar o valoare de recomandare.

"Decizia o va avea Consiliul Politic, format din câte patru membri ai fiecărei grupări. Aşa am convenit încă de la început", a spus preşedintele PNŢCD, Aurelian Pavelescu.

Iată care sunt membrii Comisiei de Etică a ARD: Monica Macovei- preşedinte "eurodeputat (PDL), Theodor Stolojan, eurodeputat (PDL), Ioan Mihai Greceanu, medic (Noua Republică), Mihaela Vasilatti, avocat (PNŢCD).

Criteriile de integritate ale ARD, aplicabile candidaţilor

1. să nu fi fost condamnat penal definitiv pentru o infracţiune săvârşita cu intenţie în România sau în orice altă ţară democratică;

2. să nu fie arestat preventiv sau să nu fie trimis în judecată pentru o infracţiune săvârşita cu intenţie în România sau în orice altă ţară democratică;

3. să nu existe indicii temeinice privind comiterea unor fapte penale de corupţie, fraudă, crima organizată sau alte fapte grave de natură penală, care prejudiciază grav credibilitatea candidatului şi a Alianţei; să nu existe indicii temeinice privind fraudarea votului, potrivit legii;

4. să nu fi fost declarat incompatibil prin decizii definitive şi irevocabile ale instanţelor judecătoreşti pe baza sesizărilor Agenţiei Naţionale de Integritate sau prin decizii ale ANI rămase definitive prin necontestare;

5. să nu fi săvârşit, în exercitarea funcţiei publice, fapte contrare prevederilor legale privind conflictul de interese; să nu existe indicii temeinice privind încheierea ilegală, netransparentă sau preferenţiala de contracte de afaceri cu instituţii publice.

6. să nu existe împotriva sa o constatare a Agenţiei Naţionale de Integritate transmisă instanţelor de judecată sau rămasă definitivă privind existenţa unei diferenţe semnificative între averea dobândită şi veniturile realizate, potrivit art. 18 din Legea 176/2010.

7. să nu aibă calitatea de lucrător, colaborator sau asimilat colaborator al Securităţii constatată prin decizie judecătorească definitivă şi irevocabilă; constatarea nedefinitivă a calităţii de lucrător, colaborator sau asimilat colaborator al Securităţii de către Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii poate fi criteriu de respingere a candidaturii, dacă încă din această etapă procedurală prejudiciază grav credibilitatea Alianţei;

8. să nu fi ocupat funcţii politice de conducere retribuite în aparatul central sau local al Partidului Comunist Român;

9. să nu fi iniţiat sau participat la acţiuni cu caracter rasist, xenofob sau antisemit;

10. să nu fi încălcat grav normele de morală publică în exercitarea unor funcţii în instituţiile publice; să nu fi dat dovada de comportament public indecent, violenţă fizică sau ameninţări la integritatea fizică a oricărei persoane; să nu aducă prin candidatura sa prejudicii de imagine formaţiunilor partenere ale Alianţei.

11. să nu fi trecut de la o formaţiune la alta în cadrul Alianţei;

12. să nu fi migrat în mod repetat de la o formaţiune politică la alta în ultimii 5 ani.