Cum se strecoară China în Europa Centrală

În cadrul vizitei la Praga, au fost semnate acorduri de investiţii în valoare de 3,5 miliarde de euro în 2016 şi de 11 miliarde până în 2020. China este deja cel de-al treilea partener comercial al Pragăi, schimburile comerciale fiind cifrate la 21 de miliarde de dolari.

Cehia s-a lăsat prinsă de mirajul beneficiilor pe care le va trage din investiţiile chineze în cadrul proiectului Noul Drum al Mătăsii, la fel ca şi alte state precum Ungaria şi Polonia.

Influenţa Chinei în regiune creşte pentru că ţara foloseşte toţi pionii. Preşedintele ceh Miloş Zeman, care critică vehement şi sancţiunile impuse de UE Rusiei, curtează de ceva vreme asiduu Beijingul. În septembrie 2015, el a fost singurul şef de stat membru UE care a participat la parada militară din capitala chineză, care marca cea de-a 70-a aniversare a victoriei ţării asupra Japoniei. După ce atunci a semnat memorandumul de înţelegere privind cooperarea în privinţa Noului Drum Al Mătăsii, Zeman îşi propune acum să facă din ţara sa o poartă de intrare a Chinei în UE şi un hub de comerţ între aceasta şi Europa.

Să nu uităm ca şi fostul premier Victor Ponta a făcut la fel jocul chinezilor, oferindu-le să folosească România ca poartă de intrare în UE, dacă europenii nu le acceptă condiţiile legate de modul de a face afaceri şi de zona de liber schimb. Prin găzduirea summitului China-Europa Centrală şi de Est la Bucureşti, într-o perioadă în care relaţia UE-China era în plină reconfigurare, în urma unor dispute comerciale şi diferende serioase, Ponta s-a poziţionat ca apărătorul intereselor chineze în Europa, deşi era clar că Beijingul făcea un joc de divide et impera.

Acum Zeman joacă acelaşi joc periculos. Ignorând circulara UE care cerea statelor membre ca orice negociere bilaterală cu China să nu treacă peste liniile directoare de negociere stabilite la nivel comunitar şi ca statele membre să informeze Bruxelles-ul în legătură cu eventualele acorduri încheiate cu China, Ponta submina UE, care stabilise reguli şi standarde legate de transparenţă şi competiţie.

Preşedintele ceh spunea în timpul unei vizite făcute în China în 2014 că se va abţine să dea lecţii de economie de piaţă sau de drepturile omului guvernului chinez şi că a venit ”să înveţe cum să sporească creşterea economică şi să stabilizeze societatea”.

Afirmaţia lui Zeman arată, printre altele, cât de puţin informaţi sunt liderii europeni şi/sau cât sunt de dornici de a trece peste orice decenţă pentru a câştiga favorurile unei Chine care se află deja în descompunere financiară. Problemele structurale ale economiei chineze încep să se observe cu toată secretomania regimului. Sporirea creşterii economice a Chinei este temporară, bazată pe încălcarea regulilor comerţului liber, exact în detrimentul statelor occidentale şi pe munca ieftină a milioanelor de sclavi ai Partidului Comunist, aflaţi în lagăre de muncă. Modelul este imposibil de importat într-o Europă, el nefiind funcţional pe bătrânul continent nici pe vremea dictaturilor comuniste. Cât despre stabilitatea socială, China este orice dar nu un pol de stabilitate - lucru deja recunoscut de fostul preşedinte comunist al Chinei, Hu Jintao.

Mai mult, înainte de vizita recentă a lui Xi, Miloş Zeman a criticat poziţia guvernelor cehe precedente la adresa Chinei, susţinând că acestea au criticat Beijingul doar din cauza presiunilor SUA şi UE.

Zeman pledează deschis pentru investiţii chineze şi ignorarea încălcării drepturilor omului în China, cu orice preţ. ”În trecut legăturile noastre au fost afectate de guvernul de centru-dreapta care a fost supus presiunilor venite din partea SUA şi a UE. Acum suntem din nou o ţară independentă şi ne formulăm propria noastră politică externă, bazată pe interesele noastre”, a declarat preşedintele ceh pentru televiziunea chineză înaintea întâlnirii cu Xi. Trebuie menţionat că Zeman a lansat acţiunea de curtare a Chinei, în ciuda faptului că guvernul, şi nu preşedintele, este principalul responsabil pentru politica externă în Cehia.

Mizele Chinei

Beijingul nu a rămas dator şi a răspuns cu o vizită simbolică, singura făcută de Xi în Europa pe drum spre summitul nuclear de la Washington. Miza chinezilor de divide et impera este realizată prin cultivarea unor astfel de relaţii.

Principalul scop este dezbinarea ţărilor europene astfel încât tot mai puţine să vorbească despre încălcările grave ale drepturilor omului din China. Germania era una dintre ţările care mai amintea aceste lucruri în treacăt, ce-i drept timid, lăsând totuşi să primeze interesele economice în discuţiile bilaterale. Ţara avea propriile sale experienţe negative cu furtul de tehnologie de către chinezi. Firmele germane care vor să producă în China sunt nevoite să facă joint-venture-uri cu firme chineze, care le copiază tehnologiile şi apoi le devin concurente. Ca urmare, Berlinul ştie mai bine cât de toxică este asocierea cu chinezii şi ar trebui să atenţioneze şi alte state membre UE.

Beijingul profită de aviditatea Europei Centrale şi de Est după investiţii. Prin întărirea relaţiilor bilaterale cu unele state, autorităţile comuniste amplifică diviziunile din interiorul Uniunii privind abordarea încălcării drepturilor omului în China, cât şi privind acordarea statutului de economie de piaţă funcţională acesteia.

Beijingul profită însă de aviditatea Europei Centrale şi de Est după investiţii. Prin întărirea relaţiilor bilaterale cu unele state, autorităţile comuniste amplifică diviziunile din interiorul Uniunii privind abordarea încălcării drepturilor omului în China, cât şi privind acordarea statutului de economie de piaţă funcţională acesteia. Uniunea Europeană nu are o politică comună faţă de China, iar Beijingul profită de asta.

Germania este singura ţară care are o relaţie specială cu China, fiind conştientă şi de pericolele pe care le implică aceasta, şi care îşi permite o oarecare critică privind încălcările drepturilor omului, dar mult prea palidă. Totuşi nici Berlinul nu îndrăzneşte să supere prea mult Beijingul pentru a nu pierde o piaţă esenţială pentru exporturile sale. Abordarea chestiunilor sensibile doar în discuţiile private cu omologii chinezi este considerată de oficialii germani mai eficientă decât criticarea publică a Beijingului, dar ea s-a dovedit un eşec total pentru că nu i-a ajutat deloc pe cei care sunt persecutaţi de regimul comunist.

Infiltrarea economică

Se ştie cât de greu este să mai scapi de chinezi odată ce i-ai lăsat să intre. Potrivit Reuters, serviciile cehe de contrainformaţii sunt îngrijorate de pătrunderea serviciilor chineze în cercurile politice şi economice din ţară, în scopul obţinerii de influenţă asupra deciziilor.

În plan economic, CEFC China Energy, a cumpărat acţiuni la J&T Finance Group, care deţine bănci în Cehia şi Slovacia, şi pachetul majoritar de acţiuni la clubul de fotbal Slavia Praga. Firma chineză ar fi interesată şi de cumpărarea băncii Czech GE Money Bank, ceea ce arată cum se infiltrează China în sistemul bancar. Nu întâmplător directorul CEFC, Ye Jianming, a fost numit consilier economic al preşedintelui Zeman.

CEFC se dă drept companie privată, cea de-a şasea ca mărime din China, cu un venit de 35 de miliarde de dolari în 2014. Ea îşi declară ambiţia de a fi un trader global care vrea să instituie un sistem global de comercializare a petrolului şi gazului. Potrivit unui articol publicat de Visegrad.eu, activitatea companiei în zona resurselor strategice – energetice şi financiare - nu s-ar putea desfăşura fără legături strânse cu Comisia Militară Centrală, controlată de Politburo, şi cu serviciile de informaţii chineze.

Mai mult, activităţile filantropice ale companiei desfăşurate prin ONG-ul CEFC ar servi ca elemente de propagandă şi de cosmetizare a imaginii Chinei în exterior, potrivit sursei citate. Unul dintre proiectele actuale ale CEFC este construirea unei uriaşe facilităţi de stocare a petrolului pe insula Hainan în Marea Chinei de Sud. În paralel, ONG-ul CEFC a publicat analize ale unor aşa-zişi experţi independenţi care sprijină revendicările teritoriale ale Chinei în această zonă.

Cehia lui Václav Havel, odată foarte critică faţă de încălcările drepturilor omului din China, s-a transformat într-un partener strategic al Beijingului, orbită de bani. Potrivit Reuters, CEFC Energy Company şi Hengfeng Bank Company vor crea un fond de investiţii cu 1,1 miliarde de euro pentru a investi în industria cehă. CEFC va aloca şi 420 de milioane de euro pentru a-şi creşte acţiunile la J&T Finance Group până la 50%.

În plus, producătorul ceh de automobile Skoda, care este deţinut de Volkswagen, va investi 2,1 miliarde de euro în China, în timp ce producătorul ceh de avioane Aircraft Industries va livra 20 de avioane L 410 Chinei pentru 111 milioane de euro.

În concluzie, vizita lui Xi în Cehia şi schimbarea abordării faţă de China în această ţară arată cât de greu îi va fi Uniunii Europene să găsească un consens în privinţa modului în care să abordeze relaţia cu Beijingul, dat fiind că pionii acestuia acţionează deja în interiorul ei.