Cum "muşcă" instabilitatea politică din nivelul de trai al românilor: Analiza unui cunoscut economist
Profesorul de economie mondială Christian Năsulea a vorbit, la Euronews, despre riscurile unei devalorizări accelerate a leului şi posibilele consecinţe pentru economie şi consumatori. Discuţia a evidenţiat presiunile tot mai mari asupra monedei naţionale, influenţate de instabilitatea politică internă.
Jurnalistă: Aş vrea să discutăm despre indicele ROBOR la trei luni, pentru că am văzut şi acolo o creştere de la 6,47%, a ajuns la 7,25%. Care ar fi mesajul cel mai important pe care ar trebui să-l ştie românii care au credite în lei?
Christian Năsulea: Cel mai important lucru pe care cred că trebuie să-l înţelegem cu toţii este că urmează o serie de scumpiri. Urmează o serie de scumpiri pentru că, iată, şi acum a crescut cursul euro, şi urmează o serie de scumpiri şi pentru că, pe zona de imobiliare, pe piaţa creditelor bancare, se scumpeşte creditul, creşte dobânda. Dobânda va creşte, în opinia mea, destul de rapid, pentru că destul de multe bănci vor fi interesate să se pună la adăpost şi atunci va trebui să existe o reacţie relativ rapidă la ceea ce se întâmplă.
Şi va aştepta destul de mult dobânda înainte să scadă, în situaţia în care am ajunge să vedem o oarecare stabilitate suplimentară după turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Deci e foarte important să înţelegem că trebuie să fim şi mai atenţi cu modul în care cheltuim banii, pentru că vom avea cheltuieli suplimentare.
Jurnalistă: BNR a afişat cotaţia cursului de schimb. În continuare creştere: 5,12 lei pentru 1 euro. Deci iată, trendul se confirmă şi pentru a treia zi consecutiv. În continuare este o presiune pe moneda românească. Vedem această depreciere. Cât ar mai putea să continue?
Christian Năsulea: Având în vedere tendinţa de depreciere a leului, care pare să fie în continuare relativ susţinută, după datele din interbancar până în această dimineaţă aveam motive să sperăm la o stabilizare, la un oarecare platou, însă, din păcate, pare că în continuare avem o tendinţă susţinută de devalorizare şi este imposibil să spunem până unde se va merge cu această tendinţă.
Avem acele estimări pe care probabil majoritatea telespectatorilor dumneavoastră le-au văzut, date de JP Morgan, cu privire la o eventuală devalorizare a leului până la 20%, deci ajungând undeva într-un prag de 6 lei. În momentul de faţă avem deja de-a face cu o devalorizare a leului cu 3% în practic tot atâtea zile. Să sperăm că până la alegeri nu vedem o materializare a unui pariu făcut de JP Morgan împotriva leului românesc — era important să nu uităm lucrul ăsta. JP Morgan anticipa o scădere a leului într-un interval mai lung de timp.
Sperăm să nu vedem o deteriorare, o depreciere accelerată care să ne aducă în situaţia în care să vorbim de pierderea puterii de cumpărare şi de inflaţie, de creşterea preţurilor într-un orizont de timp foarte scurt, cauzat doar de această incertitudine legată de alegeri.
Jurnalistă: Da, în mod clar efectele se vor resimţi în lanţ. Am văzut, de pildă, că inclusiv la dolarul american există o creştere. Ieri un dolar american costa 4,48 lei. Astăzi Banca Naţională a României anunţă că pentru un dolar american plătim 4,53 lei, deci iată şi aici o creştere. Are BNR, domnule profesor, suficientă rezervă valutară astfel încât să poată injecta piaţa şi cât de cât să mai echilibreze lucrurile? Pentru că, aşa cum spuneam, a treia zi, iată, de depreciere continuă a monedei româneşti.
Christian Năsulea: Cred că, în primul rând, BNR, prin grija oamenilor de la BNR, are rezerve valutare substanţiale. Întrebarea importantă, din punctul meu de vedere, este dacă ar trebui BNR să folosească aceste rezerve valutare, având în vedere că nu vorbim aici despre un atac speculativ împotriva leului.
Poate există şi acest aspect, poate o parte din ceea ce se întâmplă este cauzat de anumiţi investitori speculativi care încearcă să obţină nişte profituri foarte rapid pe urma instabilităţii de la noi.
Însă, din punctul meu de vedere, ceea ce vedem este o tendinţă de depreciere, pe termen lung, este o tendinţă de depreciere naturală cauzată de lipsa de performanţă a politicienilor români, cumulată cu această incertitudine cauzată de opţiunea românilor din primul tur al alegerilor prezidenţiale.
Jurnalistă: Da, deci vedem, leul s-a depreciat, cum spuneam, pentru a treia zi la rând, pe fondul incertitudinii politice şi fiscale. Aş vrea, în final, pentru cei care ne urmăresc acum, să ştim în ce vom resimţi pe termen scurt primele efecte.
Christian Năsulea: Vom resimţi efectele peste tot, pentru că este foarte important să înţelegem că, dincolo de faptul că anumite produse şi servicii au preţurile cotate în euro, chiar dacă noi le plătim în lei, şi pentru celelalte, oricum, în lanţul de distribuţie internaţional de obicei găsim ori euro, ori dolari, la care se raportează preţul bunurilor pe care trebuie să le consumăm aici. Însă, dincolo de lucrul ăsta, economia reacţionează întotdeauna anticipativ, mai ales când vine vorba de veşti proaste.
Dacă pare că lucrurile merg într-o direcţie negativă, vor fi luate măsuri de către comercianţi, aceştia vor creşte preţurile în aşa fel încât să se asigure că îşi pot plăti facturile către furnizori mai devreme, chiar dacă nu s-a manifestat încă acea creştere de curs până la nivelul care a fost prognozat de o instituţie sau alta.
Deci aşteptaţi-vă să vedem deja în piaţă creşteri de preţ, tocmai pentru că această instabilitate este percepută ca fiind un fenomen pe termen lung!
