Cum au ratat pescarii din România fonduri de 100 de milioane de euro

Comunităţile de pescari de pe litoralul românesc nu au accesat nici măcar un euro din programul european de finanţare „Axa 4 – Dezvoltarea durabilă a comunităţilor pescăreşti”, deşi suma alocată ţării noastre în perioada 2007-2013 este de 100 de milioane de euro. Conform săptămânalului „Timpul” din Bucureşti, autorităţile locale şi instituţiile cu răspunderi în domeniu nu se interesează de proiectele de sprijinire a comunităţilor de pescari, iar acestea, la rândul lor, nu dispun de resurse financiare pentru elaborarea de proiecte de finanţare individuale, aşa că nimeni nu face nimic.

Grecia, Turcia, precum şi alte state cu litoral scot milioane de euro anual din turismul în comunităţile pescăreşti pentru că din ce în ce mai mulţi turişti preferă sejururi departe de gălăgia din staţiunile obişnuite, pentru a se bucura de liniştea unei căsuţe de vacanţă într-un sat de pescari. Litoralul românesc a dat cu piciorul unei asemenea oportunităţi. „Nu există nici un fel de sprijin din partea autorităţilor, preocupate doar de colectarea cotizaţiilor. Majoritatea pescarilor sunt pensionari care nu au alte surse de venit. Se hrănesc cu peştele pe care îl prind în fiecare zi”, a precizat Ioan Iordache, secretarul asociaţiei de pescari „Delfinul 1” din Eforie Sud. Comunitatea de pescari este prea săracă pentru a putea accesa fonduri europene. „Asociaţia poate accesa fonduri europene, însă trebuie să suporte o treime din valoarea proiectului. De unde să scoatem aceşti bani?”, a menţionat reprezentantul pescarilor din Eforie. Potrivit Planului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013, numai prin intermediul „Axei 4”, comunităţile pescăreşti ar fi putut accesa 100 milioane euro, fonduri finanţate în proporţie de 75% de către UE, iar restul de către statul român. Poate tocmai acest din urmă aspect, respectiv cofinanţarea obligatorie de către guvern a eventualelor proiecte, a determinat instituţiile statului să nu se înghesuie să-i sprijine pe pescari.

Satul de pescari din Eforie Sud se află exact pe graniţa administrativă dintre această localitate şi comuna Tuzla. În vara anului 2008, comunitatea a fost evacuată la ordinul Primăriei Tuzla, care a solicitat eliberarea terenului în vederea efectuării unor lucrări de amenajare a falezei, urmând ca după încheierea lucrărilor pescarii să se mute înapoi. Surse neoficiale din cadrul primăriei au precizat că în locul satului de pescari se intenţionează amenajarea unui miniport destinat exclusiv turiştilor. Nu ar fi pentru prima dată când o comunitate pescărească este victimă a turismului. La începutul anilor 2000, satul pescăresc din portul Tomis a fost pur si simplu demolat cu buldozerul pentru a face loc unui port destinat ambarcaţiunilor de lux. În ciuda protestelor pescarilor, proiectul ambiţios al Primăriei Constanţa, care prevedea amenajarea Marinei Tomis, a fost dus până la capăt, însă pontoanele de lux sunt mai tot timpul anului pustii.

Strategia pescuitului costier, elaborată doar în caietul de sarcini fixat de UE autorităţilor române, nu are nici o legătură cu realitatea. Astfel, din cele 417 ambarcaţiuni mai mici de 12 metri (bărci) înregistrate pe litoral, nu ar mai trebui să rămână nici o bucată de lemn pentru că scopul final al programului este ca satele pescăreşti să deţină, în 2013, 290 de ambarcaţiuni modernizate şi echipate corespunzător, respectiv cu motoare şi unelte noi. În plus, conform strategiei pescuitului, „pensionarea anticipată din sectorul pescuitului este, de asemenea, prevăzută şi pentru pescarii din sectorul pescuitului la scară redusă, conform aceloraşi condiţii aplicate şi pescarilor din restul flotei”, neglijându-se însă un aspect esenţial: în prezent, nici un pescar costier nu lucrează cu carte de muncă.