Cum ar putea România să realizeze un Plan Marshall pentru R.Moldova (video)

Pentru realizarea acestui plan, ar urma sa fie creată o agenţie de dezvoltare a Republicii Moldova, în subordinea Guvernului român, dar gestionată de un om de afaceri român din mediul privat. Această structură ar urma să acorde granturi nerambursabile sau credite cu dobândă redusă, a propus economistul-şef al BCR, Radu Crăciun, în cadrul dezbaterii ,,Republica Moldova – Ultima noapte de iluzii, întâia zi de realism”, organizată ieri de Fundaţia Universitară a Mării Negre.

Moldova are nevoie de un vector de tracţiune economică. Rusia n-a îndeplinit acest rol pentru că a crescut şi decalajul economic dintre R.Moldova şi Rusia. România ar putea să-şi asume acest rol, chiar dacă are cel mai mic buget raportat la PIB din Europa şi nu are o poveste de succes în strategiile de dezvoltare”, a susţinut economistul.

În 1995, PIB-ul pe cap de locuitor al Moldovei era de 35% din PIB-ul României. În 2014, a scăzut cu 10 puncte procentuale şi este de 26%. Moldova rămâne în urmă, iar decalajul creşte”, a precizat Crăciun. El a subliniat că investiţiile ruseşti în economia moldovenească reprezintă 35% din totalul investiţiilor străine şi totuşi n-au produs efecte pentru că Moscova n-a dorit.

Economistul a arătat că este puţin probabil ca sprijinul financiar românesc pentru Republica Moldova să vină din mediul privat, de la populaţie sau de la companii, deoarece ”românii au o aversiune mare la risc, iar Moldova este o zonă de risc ridicat. În plus, firmele româneşti caută un mediu de afaceri prietenos. Este nevoie de un semnal clar din partea autorităţilor R.Moldova că firmele româneşti sunt dorite”.

Ca urmare, Crăciun consideră că mai fezabilă este finanţarea guvernamentală, un model multianual de finanţare de tip Plan Marshall. Existenţa unui program de finanţare la nivelul mai multor ani dă posibilitatea angajării în proiecte de durată lungă, nu doar pe termen scurt. România ar trebui să vină cu un plan, dar să-şi facă şi propriul buget pe criterii multianuale”, a explicat economistul, arătând totodată că guvernul de la Chişinău trebuie să stabilească de ce are nevoie, după care România va evalua planurile respective, le va aproba şi ulterior le va finanţa.

Existenţa unui program de finanţare la nivelul mai multor ani dă posibilitatea angajării în proiecte de durată lungă, nu doar pe termen scurt. România ar trebui să vină cu un plan, dar să-şi facă şi propriul buget pe criterii multianuale.

În opinia lui Crăciun, acest program ar trebui să fie de tip win-win, ”adică banii alocaţi Moldovei să fie investiţi în achiziţionarea de bunuri şi servicii româneşti. În felul acesta şi economia românească va beneficia de banii alocaţi din bugetul României”.

Pentru ca să fie viabil, este necesar ca programul de asistenţă financiară să fie făcut şi cu acordul ferm al părţii moldovene”, a concluzionat economistul-şef al BCR.